Mă mutasem de curând şi galeria mea de pantofi din holul de la intrare trebuia rezolvată cumva. Am decis să cumpăr un pantofar. Nu doream orice fel de pantofar. Doream un pantofar cu oglindă la uşă pentru a da mărime holului de la intrare căci l-aş fi montat chiar lângă uşă. Am căutat şi am găsit un astfel de pantofar, de vreo cinci ori mai scump decât unul fără oglindă la uşă, la un magazin chiar lipit de CORA din Pantelimon.
Am ales, am plătit, inclusiv transportul şi fixarea lui în perete. Am syabilit să vină meşterii în Joia Mare de dinaintea Crăciunului, ca să avem timp suficient să facem şi curat.
Miercuri seara, pe la opt am primit un telefon:
- Suntem de la magazin, în legătură cu pantofarul.
- Da.
- Meşterii nu vin mâine. Au timp să vină sâmbătă.
- Mulţumesc frumos, dar nu este grabă. Îi aştept să vină după 10 februarie, anul viitor.
- De ce nu sâmbătă?
- Pentru că eu am plătit fără să comentez suma, să vină mâine. Deci îi aştept după 10 februarie. Să aveţi o seară excelentă!
Au trecut câteva ore şi în miez de noapte, a sunat telefonul din nou.
- Suntem de la magazin, în legătură cu pantofarul. Meşterii îşi fac timp şi ajung la dumneavoastră vineri după amiază.
- Mulţumesc frumos. Îi aştept după 10 februarie anul viitor. Să aveţi o noapte excelentă!
Nu au trecut zece minute şi a sunat telefonul:
- Suntem de la magazin, cu pantofarul. Vin meşterii mâine la prima oră.
- Mulţumesc frumos. Să aveţi o noapte superbă!
Ştiam că pentru orice negustor este o calamitate să treacă în anul următor cu lucrări neefectuate şi de aceea îi aruncam pe 10 februarie, deşi această dată nici eu nu ştiam cum îmi venise în minte.

08 mai 2022