|
Erau cei care conduceau seminariile. Unii erau foarte pricepuţi, aveau tact pedagogic, ştiau bine meserie şi-i apreciam. Erau prea puţini cei care încercau să pară ceea ce nu erau. Am avut mulţi asistenţi, dar aici îi amintesc pe Liliana PUNGAN, pe Valer ROŞCA, pe Ioan DUMITRESCU, pe Ştefan MUSTĂŢEA, IAlexandru ŞCHIOP, oan GHEORGHE, Mihai COBZACU, Vasile IONESCU.
Admiram capacitatea de a prezenta lucrurile pe înţelesul meu, de a lucra efectiv cu echipamentele de calcul căci acela era momentul adevărului. Una este să scrii un program pe foi de hârtie şi să trăncăneşti vrute şi nevrupe despre instrucţiunile scrise şi cu totul altceva este să scrii programul, să-l rulezi pe echipament şi să se obţină recultatele corecte şi complete. Asistenţii mei au fost nişte oameni care-şi vedeau de treabă şi ne învăţau. dacă nu am înţeles ceva, am întrebat, mi s-a răspuns, eram lămurit şi mergeam mai departe.
|