Democraţia este înţeleasă de fiecare cum îi trece prin cap, deşi democraţia are un singur înţeles.
Ea este legată strâns de libertate.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a gândi.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a vorbi.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a alege.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a decide.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a asuma acţiuni.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a avea iniţiative.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a argumenta.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a convinge.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a asuma.decizii luate.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a munci.
La universitari democraţia înseamnă liberatatea de a face cercetare ştiinţifică.
Realitatea este un pic alta, căci mediul academic nu mai este nici ceea ce a fost în comunism, nici ceea ce a fost între cele două războaie, amintiri uşor înfrumuseţate şi vândute tinerelor generaţii ca etaloane de eficienţă, calitate, responsabilitate, creativitate şi dezvoltare.
Pentru tot învăţământul superior, democraţia a fost un şoc, pentru că s-a făcut extrem de brusc trecerea de la dogme, de la supunere, de la o singură opinie la existenţa unei diversităţi de opinii, de puncte de vedere, de soluţii în dezbatere şi ceea ce este foarte important, la descentralizarea deciziilor şi punerii lor în operă prin asumarea de responsabilităţi şi prin existenţa criteriilor de evaluare a rezultatelor.
Unii au văzut ce înseamnă libertatea înţeleasă, alţii mai bâjbâie şi acum să vadă cum stau lucrurile şi mimează democraţia şi comportamentul democratic, dar ei, în adâncul conştiinţei lor, fără să-şi dea seama sunt doar nişte amărâţi de bolşevici îmbrăcaţi cu haine de firmă şi cu maniere de domni, deşi primul cuvânt care le stă pe limbă este acela de tovarăşe.
|