Documentarea

Documentarea nu era deloc o treabă uşoară în studenţie. Deşi noi eram doar 50 de studenţi în serie, totuşi la bibliotecă nu erau 50 de exemplare pentru o carte de specialitate şi nu de puţine ori mergeam la bibliotecă şi deşi căutam o carte, nu o găseam că era deja dată la citit altui coleg. Am învăţat de la alţi colegi din anii mai marică dacă doresc să studiez am alternative, dar trebuia să merg la fişier să caut materiale scrise de alţi autori, cărţi publicate în edituri, care oricum, au aceleaşi elemente, căci cursurile litografiate indicau ca bibliografie acele cărţi tipărite în edituri.
Mi-a prins bine abordarea, căci completând cele găsite în cărţile tipărite în edituri, în caietele mele cu notiţe, când mergeam la examene, profesorii erau plăcut impresionaţi că citisem cărţile tipărite în edituri, lucru care se concretiza prin puncte adăugate la nota de la examen.