Repartizarea în producţie

Comunismul a avut mizeriile lui, iar planificarea excesivă era una dintre ele. Ca tacâmul să fie complet:
- erau planificate numărul de locuri la admitere,
- erau planificaţi numărul de absolvenţi,
- erau planificate locurile în producţie pentru absolvenţi,
- erau planificate locuinţele care se atribuiau absolvenţilor,
- erau planificateaspectele de omogenizare a oraşelor.
în vara anului 1970, după terminarea examenului de stat, căci aşa se numea ceea ce acum se numeşte examen de licenţă, urma repartizarea centralizată a studenţilor. Toţi ansolvenţii învăţământului universitar din România se repartizau în aceeaşi zi, în centre universitare stabilite. Noi, cei de la Secţia de Mecanizarea şi Automatizzarea Calculului Economic, fiind unicate, ne repartizam la noi la facultate. Cei care erau absolvenţi de Fizică, veneau din toată ţara şi s-au repartizat la centrul stabilit la Universitatea BABEŞ-BOLYAI din Cluj şi tot aşa. Noi eram 50 de absolvenţi, pe listă erau 50 de posturi la Centre şi oficii de calcul, majoritatea în Bucureşti, dar erau şi câteva locuri în provincie. Se intra în ordinea descrescătoare a mediilor. Primul intra să-şi aleagă postul şeful de promoţie. Eu eram al treilea în serie. Decanul facultăţii m-a întrebat dacă aş vrea să lucrez în învăţământ. Am răspuns afirmativ şi la repartiţie am optat pentrun un loc de asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică. De la secretariatul ASE s-a comunicat la Cluj despre opţiunea mea şi soţia a ales un post tot în Bucureşti căci media îi permitea acest lucru, căci comuniştii nu dezbinau familiile la repartizare.
Repartiţia arăta că fiecare absolvent arvea un loc de muncă, un salariu. Comunismul nu accepta şomajulcăci esenţa planificării era tocmai de a aduce pierderile din zona forţei de muncă la nivelul zero. Comuniştii băteau monedă pe faptul că societatea comunistă nu are şomaj, nu are crize economice, totul fiind dezvoltat pe bază de plan, proporţional şi armonios, căci aceasta era chiar legea fundamentală a socialismului. De bine ce a mers, s-a ales praful în 1989 de acest edificiu construit artificial, căci a astupat unele găuri, dar a creat alte inechităţi şi productivitatea scăzută a fost izvorul sărăciei şi nemulţumirilor, care i-a adus prăbuşirea ca sistem dezastruos.

revenire