Este clar că lucrările tipărite în edituri vor fi în viitor o amintire sau cel mult dorinţa subită a unor colecţionari de a ţine în mână volumul tipărit al unei opere. Realitatea viitorului este cea a cărţilor în format electronic.
Deja există reviste ştiinţifice în format digital.
Deja volumele lucrărilor de la conferinţe sunt în format digital.
Deja campusurile virtuale au preocupări în a stoca materialele destinate studenţilor în online.
Chestia cu drepturile de autor trebuie reglementată cu mult mai echitabil în viitor, pentru a face ca autorii să dezvolte materiale pe care să le pună în biblioteci virtuale. Nimic nu este gratis, lumea ar trebui să înţeleagă acest lucru. Metodele boşevice de hei-rup au apus şi cine munceşte trebuie să fie plătit. Munca intelectuală nu este gratis, chiar dacă nu se vede aşa cum se văd şuruburile, mămăligile, cartofii şi fleicile pe grătar. Dacă oamenii nu ezită să plătească o sticlă de pălincă, n-ar trebui să ridice din umeri când intră pe Internet şi citesc un capitol de curs sau rezolvă un test pentru un examen de săptămâna viitoare, de exemplu.
|