|
Pe vremea studenţiei mele ziarele şi revistele la care am avut acces erau extrem de puţine şi conţinutul lor era parcă tras la indigo. La un moment dat, nici nu mai citeam fraza. O ziceam eu înainte şi când o citeam, mă felicitam că mi-am dat seama ce a gândt cel care a scris deja textul. Era vorba şi de existenţa limbajului de lemn. Am văzut în şedinţe mulţi oameni care luau cuvântul doar să se audă vorbind, spunând fraze pe care le citisem sau le auzisem la antevorbitorii lor.
Mai cumpăram ziarele Luceafărul şi Contemporanul, unde se mai publica şi altceva. Mai citeam poezie, mai citeam proză, mai citeam chestii de analiză literară. Politica, aşa cum se exersa pe Dâmboviţa, era pierdere de timp, căci toţi care scriau ceva, nu făceau decât să preia textele tipărite în Scânteia cu cuvântările lui Nicolae CEAUŞESCU.
Ca student nu aveam timp şi nici bani să risipesc pe nimicuri. Tăceam şi munceam. Era mult mai benefic să scriu un program, decât să mă pierd în discuţii aiuritoare despre ceea ce se întâmpla în jurul meu. Nu aveam încredere în cei care declanşeau discuţii cu iz politic, pentru că văzusem prin şedinţe propagandişti, provocatori şi intuiam care sunt studenţii turnători.
Nu m-am înşelat prea tare, căci peste ani, un coleg uns cu nenumărate alifii, s-a scăpat faţă de mine în legătură cu un incidet în care şi eu am fost implicat. Mi s-a desvăluit sursa răului acela, care din fericire s-a terminat bine pentru mine şi pentru ceilalţi colegi acuzaţi de toate relele pământului.
UASCR avea un ziar al său, numit Viaţa studenţească. Citeam articole când venea acea revistă printre studenţi. E foarte greu să faci din rahat bici şi să şi pleznească. Lim,ba de lemn nu permitea existenţa de nuanţe, ori viaţa tinerilor este şi mai colorată şi mai diversă şi mai dinamică. Comunismul nu a reuşit să răspundă exigenţelor generaţiei tinere, exact aşa cum nici societatea care a apărut după 1989 nu este în stare să fie partener loial tinerei generaţii, pe care nu o înţelege, nu o sprijină şi nici nu foloseşte energiile ei, căutând doar s-o supună, s-o manipuleze şi s-o reducă la tăcerea executanţilor banali, fără iniţiativă.
|