|
Carmen TIMIFTE este născută la data de 31 martie 1972.
Cartea are o Introducere la paginile 11 - 16. Cartea are 9 capitole. Pe fiecare pagină de început de capitol este făcut un rezumat al problematicii care va fi dezvoltată, un pic madetaliat decât înîn cuprins, ceea ce îl ajută foarte mult pe cititorul cărții, mai ales în situația în care acesta este familiarizat cu unele aspecte ale problematicii tratate. Capitolul 1 de la paginile 17 - 50, intitulat Economia digitală și comerțul electronic pe Internet, prezintă acele elemente necesare înțelegerii contextului în care s-a dezvoltat comerțul electronic, datorită generalizării Internetului și schimbării concepției conform căreia comunitățile virtuale și organizațiile virtuale au trecut de stadiul imaginarului și au devenit realități cotidiene. Sunt tratate opt tipuri de modele de afaceri pe Internet: e-shop, e-procurement, e-mall, 3rd party marketplace, virtual communities, value chain service provider, collaboration platforms, brokerage. Autoarea prezintă într-o manieră foarte completă aspectele legislative ce definesc mediul în care se derulează activitățile de comerț electronic, atât în Europa, cât și în Statele Unite. Este prezentat și stadiul reglementărilor din țara noastră legate de acest subiect, până în anul 2001. Sunt analizate evoluțiile aplicațiilor Business-to-Business, adică B2B, și Business-to-Consumer, adică B2C. Tabelele din acest capitol concentrează sugestiv dinamica acestor tipuri de aplicații în țările dezvoltate. Capitolul 2 de la paginile 51 - 136, intitulat Tehnologia comerțului electronic, prezintă contextul care a favorizat dezvoltarea aplicațiilor de comerț electronic, din punct de vedere software și hardware. Sunt prezentate forme ale comerțului electronic: forma tradițională cu elemente doar în format fizic, comerțul electronic mixt și comerțul electronic pur, ca de exemplu achiziționarea de software de pe Internet sau achiziționarea oricăror alte forme de conținut digital: cărți, filme, fotografii. Figura 2.1 este foarte sugestivă în acest sens. La paginile 56 - 59 sunt prezentate avantajele și dezavantajele comerțului electronic, iar în ziua de azi toți cei care apelează la comerțul electronic simt pe propria piele mai ales dezavantajele, dar să nu uităm că lucrarea a fost publicată în anul 2002, când comerțul electronic nu avea cotele de intensitate din ziua de azi. Dacă B este asociat lui Business, C este asociat lui Consumer și 2 este asociat lui to, autoarea prezintă detaliat în acest capitol formele de comerț electronic B2B, B2C și C2C, paginile 61 - 74. Sunt prezentate particularitățile tranzacțiilor definite de comerțul electronic și protocoalele utilizate în derularea acestora, precum SNPP - Simple Network Paging Protocol, OTP - Open Trading Protocol, IBS - Integrated Banking System, JEPI - Joint Electronic Payment, EMV - Europay, Mastercard, Visa, dar și altele. Figura 2.17 lămurește foarte bine care sunt interdependențele dintre componentele tehnologiei comerțului electronic, întrucât acesta este exemplul cel mai clar de interacțiune globală a cetățenilor cu aplicații online, mobileesau nu, pentru derularea a nenumărate tranzacții neomogene.
Capitolul 4 de la paginile 221 - 294, intitulat Metode și tehnici pentru crearea aplicațiilor distribuite pe Internet, se adresează celor ce doresc să dezvolte aplicații de comerț electronic folosind tehnologii precum CORBA, Java RMI, Java IDL, ASP, dar și alte instrumente și medii de programare. Figurile și capturile de ecran incluse în acest capitol au menirea de a lămuri fluxuri care se derulează, respectiv informații asociate respectivelor fluxuri, pentru realizarea de aplicații de comerț electronic. Este important pentru cititor să știe ceea ce există, pentru a alege exact ceea ce i se potrivește. Mediul de dezvoltare Java este unul dintre preferatele celor ce dezvoltă astfel de aplicații, fără a fi singurul. Autoarea face o trecere în revistă pentru toate elementele enumerate, iar la subcapitolul 4.4 are o analiză comparată. Capitolul 5 de la paginile 295 - 344, intitulat Modele de baze de date multimedia, pleacă de la ideea că nicio aplicație de comerț electronic nu poate funcționa fără câteva baze de date: pentru produse, pentru clienți, pentru plăți. Este important că aplicațiile de comerț electronic utilizează baze de date multimedia, căci se lucrează nu numai cu texte, ci și cu imagini, cu clipuri, cu componente de sunet. Capitolul 5.3 destinat bazelor de date multimedia orientate obiect - DBOO, paginile 310 - 318, are pentru anul 2002 o abordare completă, riguroasă și documentată. Este studiată și problema regăsirii informației, știut fiind faptul că timpii de așteptare în aplicațiile de comerț electronic sunt definitorii, iar formulele de la paginile 329 - 334 au menirea să lămurească foarte multe aspecte legate de performanța unei aplicații de această natură. Capitolul 6 de la paginile 345 - 404, intitulat Sisteme de gestiune a bazelor de date orientate spre comerțul electronic pe Internet, realizează prezentarea de sisteme de gestiune a bazelor de date, folosind o modalitate omogenă, prin care autoarea evidențiază caracteristicile fiecărui sistem în parte. Sunt analizate SGBD-urile DB2, SQL, ORACLE, INGRES II, iar exemplul de la pagina 381 arată cum se lucrează într-un astfel de context în care aplicația de comerț electronic este strict dependentă de resursele disponibile pe Internet. Autoarea arată că aplicațiile de comerț electronic includ și componente software realizate în limbajele C, C++, Pascal, ceea ce arată caracterul deschis al lucrului cu baze de date, cu condiția ca dezvoltatorii să cunoască resursele pe care le accesează. Tabelele 6.2 și 6.3 realizează concentrat analiza comparată a diferitelor SGBD-uri. Capitolul 7 de la paginile 405 - 436, intitulat Metodologie de implementare a sistemelor de comerț electronic, se adresează celor care doresc să implementeze sisteme de comerț electronic, pentru că totul diferă în funcție de tipul de business, modelele de baze de date, de disponibilul de resurse, de cerințele de securitate, modalitățile de plată și mai ales de anvergura fluxurilor pe care aplicația trebuie să le suporte. Totul se rezumă la bani. Este vorba de faptul că aplicația de comerț electronic este o investiție care trebuie recuperată, este vorba că apar costuri de exploatare, este vorba că profitul se estimează în funcție de o serie de factori (figura 7.3) și totul se planifică, iar planificarea trebuie să se deruleze pe baze extrem de realiste. O aplicație de comerț electronic este rezultatul unor alegeri în cascadă. Sunt alese bazele de date, subcapitolul 7.2, sunt alese soluțiile de e-business, capitolul 7.4, și sunt alese structurile de cicluri de dezvoltare a aplicațiilor de comerț electronic, până se ajunge la realizarea de plăți. Toate elementele sunt analizate la nivel de detaliu și cel ce dorește să dezvolte o astfel de aplicație dispune de acele elemente pentru a porni la lucru. Capitolul 8 de la paginile 437 - 466, intitulat Aplicații de e-Comerț B2C și B2B, dezvoltă caracteristicile celor două tipuri de aplicații de comerț electronic. Instrumentul utilizat în carte are o exemplificare pentru un magazin virtual de cărți cu o interfață prietenoasă; capturile 8.2 - 8.10 urmăresc toți pașii de la comandă până la factură. Aplicația B2B, paginile 454 - 466, evidențiază dinamica resurselor într-o mică întreprindere, iar capturile de ecran vizează înregistrarea de noi angajați - figura 8.18, configurare de e-mail - figura 8.19, cumpărare de produse - figura 8.20, confirmarea cererii de cumpărare - figura 8.21, dar și alte operații necesare derulării unui proces B2B. Remarc aici efortul autoarei de a dezvolta propriile aplicații care să exemplifice cele două tipuri, B2C și B2B. La pagina 437, chiar la începutul capitolului, autoarea descrie exact resursele utilizate pentru a dezvolta aplicațiile, resurse comune, existente atunci la dispoziția tuturor dezvoltatorilor de software care să utilizeze baze de date în aplicații pe Internet. Capitolul 9 de la paginile 467 - 470, intitulat Concluzii, dezvoltă idei legate de economia digitală, unde comerțul electronic este una dintre componente, așa cum se vede din figura 9.1, iar comerțul electronic are rol integrator, așa cum se vede din figura 9.2. Ceea ce a estimat acum peste 20 de ani autoarea cărții privind dezvoltarea comerțului electronic B2C s-a adeverit, iar în continuare latura B2B este la un nivel relativ scăzut din moment ce digitalizarea nu a atins un prag care să impună o abordare garantată a tipologiilor de afaceri exclusiv în mediul electronic, chiar și acum când Inteligența Artificială joacă un rol special. Această carte mi-a readus în memorie zilele în CcareCarmen STANCIU își prezenta în ccatedrăreferatele de doctorat și ziua în care Carmen și-a prezentat teza de doctorat, prilejuri în care ea ne-a convins că stăpânește problema aplicațiilor de comerț electronic. Să nu uităm că era înainte de anul 2002, când nu apăruseră marile cărți de comerț electronic, mai ales cele dedicate construirii de software pentru implementarea de magazine electronice personalizate, prin definirea de parametri specifici definiți de fiecare utilizator de aplicație, conform specificului fluxurilor de derulare a afacerii. (21 octombrie 2026 Mahalaua Vitanului) | ||
revenire |