|
Am avut posibilitatea să-l cunosc pe Cristian USCATU din vremea studenției și tot ceea ce am gândit eu despre el s-a confirmat prin cariera strălucită pe care a avut-o în mediul academic. Am văzut la el resurse intelectuale la un nivel foarte ridicat și am estimat că este un programator de excepție, lucru care s-a confirmat. El tot ceea ce face, face cu dăruire, cu profunzime și abordează problemele sub toate unghiurile, fără a rămâne ceva neabordat. Discuțiile pe care le-am avut cu Cristian au fost întotdeauna productive și tot ceea ce a propus ca soluție s-a confirmat.
Am apreciat încrederea pe care cei doi profesori – și mă refer la ROȘCA și APOSTOL – au acordat-o acestor doi tineri de a-i include în colectivul de elaborare a unui material didactic destinat studenților de la Secția de Informatică Economică. Din start spun aici că autorii cărții, Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU, sunt programatori de mare clasă. La începutul carierei mele am colaborat cu Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL și cu Valer ROȘCA la elaborarea unor cărți și cunosc înalta lor performanță ca programatori, care, când scriu programe, o fac cu măiestrie. Bibliografia lucrării de la pagina 220 are 6 titluri, toate fiind realizate de autori români precum Titus Adrian BEU, Valentin CRISTEA, Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ, Valeriu IORGA, Afrodita IORGULESCU, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU. Lucrarea pe care o analizez are 10 capitole. Capitolul 1, de la paginile 7 - 26, intitulat Structura și funcționarea calculatorului, prezintă componentele unui calculator, după care trece la reprezentarea datelor în memorie, cu detalii semnificative la nivel de octet, fie că este vorba de numere întregi, fie că este vorba de numere în virgulă mobilă sau de șiruri de caractere. Tabelul 1.1 este util programatorilor când aleg tipurile de variabile cu care doresc să lucreze. Se discută succint despre instrucțiunile limbajului de asamblare. Subcapitolul 1.6 se ocupă de fazele de dezvoltare a unui program, cu trecerea de la programul sursă la programul obiect și mai apoi la programul executabil. Capitolul 2, de la paginile 27 - 37, intitulat Organizarea internă a datelor, prezintă conceptele de informație, dată și cunoștință, după care se trece la prezentarea masivului unidimensional ca structură de date omogenă și la prezentarea articolului ca structură de date neomogenă. Figurile incluse aici sunt sugestive și ajută la înțelegerea exactă a problematicii expuse. Capitolul 3, de la paginile 38 - 64, intitulat Algoritmi. Scheme logice structurate, dezvoltă gradual aspecte legate de algoritmi, de proprietățile acestora și de utilizarea schemelor logice în descrierea algoritmilor. Sunt prezentate blocurile utilizate, arcele și conectorii. Este un lucru pozitiv faptul că autorii abordează din start schemele logice structurate, pentru că programele incluse în carte sunt scrise în limbajul PASCAL, limbaj care se pretează de minune programării structurate. Figura 3.1 prezintă structura secvențială, structura IF-THEN-ELSE și structura WHILE-DO. Aceste structuri sunt aprofundate în continuare la paginile 50 - 56. Subcapitolul 3.7 este destinat analizei erorilor care apar în descrierea algoritmilor, erori cărora programatorul trebuie să le acorde o deosebită atenție. Sunt enunțate probleme precum construirea algoritmilor, verificarea corectitudinii algoritmilor și analiza algoritmilor. Capitolul 4, de la paginile 65 - 73, intitulat Etapele rezolvării problemelor cu calculatorul, identifică tipuri și clase de probleme care se rezolvă folosind calculatorul electronic și enunță câteva dintre aspectele legate de soluționarea de probleme, urmărind un ciclu în care scrierea de programe, testarea de programe și elaborarea documentației sunt esențiale, dar nu singurele, dacă se dorește o abordare eficientă a soluționării unei probleme folosind calculatorul. Capitolul 5, de la paginile 74 - 88, intitulat Sisteme informaționale și informatice. Informatica, dezvoltă concepte absolut necesare înțelegerii rostului calculatorului în viața de zi cu zi, căci a privi totul prin prisma sistemelor reprezintă cheia înțelegerii lucrurilor care sunt comune domeniilor unde calculatorul electronic trebuie să fie prezent. Figura 5.9 a domeniilor informaticii aplicate lămurește foarte multe aspecte tratate în acest capitol. Capitolul 6, de la paginile 89 - 142, intitulat Scheme logice și programe comentate, ia 21 de probleme, le enunță, descrie algoritmul de soluționare, propune schema logică și textul programului PASCAL scris pentru a rezolva problema. Problemele se referă la calculul sumei elementelor unui șir, la calculul mediei geometrice, căutarea unei valori într-un șir, aflarea elementului maxim dintr-un șir, sortarea elementelor unui șir, interclasarea elementelor a două șiruri, suma elementelor unei matrice (exercițiul 11), înmulțirea a două matrice (exercițiul 18) și determinarea celui mai mare divizor comun al unui șir de numere naturale nenule (exercițiul 21). Celelalte exerciții au tot felul de condiționări, dar ideea este că se lucrează pe tablouri unidimensionale, respectiv pe tablouri bidimensionale. Schemele logice sunt detaliate și blocurilor din schemele logice le corespund instrucțiuni în textele sursă PASCAL propuse. La exercițiul 19 enunțul, schema logică și textul sursă sunt un model ca la manual, adică toți programatorii trebuie să-l învețe și să-l dezvolte în programele lor, pentru a oferisoluții de îînaltă clasă, deși soluționarea ecuației de gradul al II-lea se zice că este arhicunoscută.
Capitolul 8, de la paginile 158 - 179, intitulat Exerciții cu șiruri de caractere, prezintă 11 enunțuri de probleme în care apar masive bidimensionale și sunt date texte sursă, precum și 11 enunțuri propuse, cititorul fiind acela care dă soluția concretizată în text sursă PASCAL. Exercițiile propun diferite situații în care se cere eliminarea spațiilor dintre caractere, numărarea subșirurilor separate prin spații, dar și realizarea de codificări. Textele Pascal sunt precedate de comentarii care arată cum se va proceda. Sunt și exerciții de interclasare de subșiruri, de ștergere de subșiruri, de numărare a aparițiilor unui subșir (exercițiul 7), dar și alte exerciții la fel de interesante. Capitolul 9, de la paginile 180 - 199, intitulat Exerciții cu masive memorate în fișiere binare, prezintă texte sursă pentru lucrul cu vectori și pentru lucrul cu matrici, în contextul în care datele referitoare la elementele vectorilor și matricelor sunt stocate în fișiere binare. Autorii furnizează suficiente detalii referitoare la fișierele cu care lucrează. Denumirile variabilelor și procedurilor sunt foarte sugestive: creare_vector, sortare_vector, produs_matrice, adunare_matrice, listare_matrice și tot așa.. Capitolul 10, de la paginile 200 - 215, intitulat Exerciții diverse, propune 5 exerciții cu texte sursă alăturate și 11 enunțuri cărora cititorul trebuie să le scrie texte sursă. Primul exercițiu cu text sursă dat de autori se referă la a verifica dacă un număr introdus de la tastatură este sau nu număr prim. Soluția este elegantă; se folosește operatorul mod. Al II-lea exercițiu se referă la produsul a două polinoame. Exercițiul al III-lea se referă la generarea de permutări, cu n mai mic decât 7. Ultimul subprogram se referă la calculul unor indicatori statistici folosind date ce provin din vectori aleatori. Studenții de la Secția de Informatică Economică au terminat cursul de statistică matematică și știu ce este matricea de covarianță și selecția bernoulliană de volum specificat și de aceea ei sunt familiarizați cu textul sursă de la paginile 212 - 213. Sunt sigur că cititorul va aprecia calitatea textelor sursă PASCAL, care va deveni sursă de inspirație pentru el dacă dorește să scrie programe de calitate foarte bună. Anexă: Noțiuni privind teoria grafurilor, paginile 216 - 219 În opinia mea, această carte este scrisă de oameni care știu meserie și care au cântărit bine ceea ce au pus în paginile ei pentru a-și atinge obiectivul, adică obținerea unui stil de programare eficient, căci așa cum se întâmplă și în poezie, unde un poet va reuși să fie și mai bun pe măsură ce citește poezie, în cazul programatorului, acesta devine din ce în ce mai bun dacă citește programe foarte bine scrise. (21 noiembrie 2026 Mahalaua Vitanului) | ||
revenire |