|
Pe Mihai DOINEA l-am cunoscut în vremurile când era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. L-am remarcat pentru că era un student care:
Capitolul 1, de la paginile 7 - 16, intitulat Introducere, prezintă obiectivele urmărite de autor, fundamentează necesitatea lucrării și dezvoltă mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor. Sunt prezentate rând pe rând, în rezumat, capitolele lucrării. Sunt enumerate în tabelul 1.1 soluțiile originale obținute de autor în procesul de cercetare științifică pe care l-a derulat în stagiul doctoral, după care fiecare soluție este descrisă și evaluată separat. Capitolul 2, de la paginile 17 - 46, intitulat Aplicații informatice distribuite, prezintă componentele unui sistem distribuit, figura 2.1 prezintă etapele ciclului de dezvoltare a acestor aplicații, apoi dezvoltă unele aspecte care definesc tipologiile aplicațiilor distribuite. Apreciez caracterul realist al abordării, mai ales prin faptul că Mihai DOINEA pune accent pe definirea grupului de utilizatori, care influențează hotărâtor structura interfeței, dar și celelalte etape ale dezvoltării, implementării și asigurării securității. Calitatea aplicațiilor distribuite este influențată fundamental de structura grupului țintă. La paginile 27 - 29 sunt descrise etapele E1 - E12 ale ciclului de dezvoltare. În figurile 2.7 - 2.10 sunt identificate și grupate caracteristicile de calitate după modelele M1, M2, ISO 9126 și, respectiv, BFQM. La paginile 34 - 37 sunt oferite detalii privind accesibilitatea, disponibilitatea, utilizabilitatea, fiabilitatea, eficiența, portabilitatea, mentenabilitatea, scalabilitatea, securitatea, acuratețea, completitudinea, caracteristici de calitate abordate de autor în contextul aplicațiilor distribuite. Subcapitolul 2.5 este dedicat metricilor de calitate, iar indicatorii definiți sunt utilizați de autor în măsurarea calității aplicației distribuite pe care a realizat-o. Capitolul 3 de la paginile 47 - 74, intitulat Securitatea aplicațiilor distribuite, trece în revistă conceptele de bază ale securității informatice, opriindu-se asupra securității aplicațiilor distribuite. Dezvoltă hexada parkeriană legată de confidențialitate, posesie, autenticitate, integritate, disponibilitate și utilitate. Identifică o serie de factori endogeni, exogeni sau factori reziduali care influențează securitatea aplicațiilor distribuite. Mi-a plăcut modul în care Mihai DOINEA definește vulnerabilitățile aplicațiilor distribuite, arată factorii care le influențează și identifică modalități de atenuare a efectelor generate de acestea. La paginile 61 - 63 se află definiri ale indicatorului de vulnerabilitate VL și indicatorul asociat costului vulnerabilității VLC. Este propus un model de calcul al profitului net, PN. În subcapitolul 3.5 sunt sistematizate corect căile de creștere a securității, căci autorul a studiat aceste aspecte folosind aplicația distribuită pe care a proiectat-o, realizat-o și implementat-o, timp în care a făcut nenumărate experimente și măsurători. Capitolul 4, de la paginile 75 - 114, intitulat Criterii de optimizare a securității, prezintă elemente de bază ale modului de a construi expresii analitice pentru criteriile de optimizare. Autorul este familiarizat cu multe structuri de expresii analitice și are capacitatea de a le implementa în secvențe de instrucțiuni care să dea caracter operațional oricărui criteriu de optim pe care dorește să-l urmărească. Faptul că urmărește minimizarea costurilor de implementare a securității unei aplicații distribuite i-a permis să deruleze un plan de experimente care să ducă în final la structura de securitate cu stabilitate ridicată la un cost acceptat. Capitolul 5, de la paginile 115 - 148, intitulat Modele de optimizare a securității, prezintă într-o abordare realistă faptul că optimizarea nu este ceea ce se înțelege la Cercetările operaționale, ci pornind de la criterii cum sunt minimizarea costurilor de implementare a securității sau maximizarea efectelor eficienței sau performanței securității, prezintă modele euristice de optimizare, modele bazate pe rețele neuronale și modele de optimizare a disponibilității resurselor. Faptul că autorul a construit un sistem realist de ipoteze de lucru și faptul că a dispus de o aplicație distribuită unde a derulat planuri complexe de încercări l-au ajutat să obțînă suficiente informații pentru a fundamenta decizii de trecere de la o etapă la altă a procesului iterativ de optimizare. Capitolul 6, de la paginile 149 - 167, intitulat Efectele optimizării securității în aplicațiile distribuite, prezintă trei clase de indicatori care determină tendințe, variații și aspecte agregate, indicatori pentru care sunt date expresii analitice și pentru care sunt evidențiate existența proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul compensatoriu. Sunt definite metrici de performanță a componentelor software de securitate și, folosind date culese pe aplicația realizată de autor, se cuantifică efectele procesului de optimizare, știut fiind faptul că algoritmul de optimizare este unul euristic, prin încercări succesive. Capitolul 7, de la paginile 168 - 186, intitulat Optimizarea componentelor de securitate, prezintă acele elemente care fundamentează procesul de optimizare că proces de îmbunătățire din aproape în aproape, folosind culegerea de date în timpul exploatării dirijate a unei aplicații construite de autor, cu posibilitatea de a introduce secvențe care să evidențieze comportamentul acestei aplicații atunci când este supusă controlat la riscuri definite într-un plan de experimente gândit. Există un model de optimizare la paginile 179 - 180, iar acesta este validat prin analiză calității soluțiilor pe care le oferă prin testări controlate.
Capitolul 9 de la paginile 219 - 220, intitulat Concluzii, prezintă succint muncă depusă de autor în procesul de cercetare și pune accent pe caracterul deschis al acestei cercetări, cu noi direcții de urmat, legate de aprofundarea unor aspecte precum metodele utilizate, identificarea de tipare noi comportamentale ale utilizatorilor și dezvoltarea de noi modele de optimizare, unde să-și folosească experiența deja acumulată. Anexă 1 conține lista de acronime cu descrierile explicite aferente. Anexă 2 conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică. Anexă 3 conține lista celor 83 de figuri din carte. Anexă 4 conține lista celor 40 de tabele propuse de autor în carte. La paginile 157 și 158 se află cuprinsul lucrării tradus în limba engleză. (26 septembrie 2026 Mahalaua Vitanului) | ||
revenire |