|
Valer ROȘCA a fost colegul meu de catedră încă din 1 septembrie 1971, când am venit eu ca asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică, prin repartiție guvernamentală, căci în mod abuziv, la comanda lui Manea MĂNESCU, am lucrat ca analist în Centrul de calcul al ASE de la 1 decembrie 1970 până la 31 august 1971. În anul al IV-lea de studenție am fost coleg de cămin la CĂMINUL SAHIA și am locuit în aceeași cameră. În ultimul an al studenției mele, Valer ROȘCA, de pe poziția de asistent stagiar, a condus seminariile de Metode numerice la grupa de studenți din care și eu făceam parte. Deși era în primul an de activitate, noi l-am apreciat foarte mult, căci era cu mult peste așa-zișii specialiști care populau subcolectivul de informatică din Catedra de Cibernetică Economică.
Este născut pe 26 septembrie 1941.
În intervalul 1969 - 1975, Valer ROȘCA a fost asistent universitar.
În intervalul 1975 - 1989, Valer ROȘCA a fost lector universitar.
Valer ROȘCA a fost conferențiar universitar, apoi profesor universitar la Universitatea “Lucian Blaga“ din Sibiu.
În intervalul 2000 - 2004, Valer ROȘCA a fost decan al Facultății de Științe de la Universitatea “Lucian Blaga“ din Sibiu.
În anul 1972, în subcolectivul de Informatică Economică, Valer ROȘCA, Gelu Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA, Ioan ODĂDESCU, Adriana IONESCU erau absolvenți ai Secției de Informatică Economică, fostă Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Eram împrăștiați pe la diferite discipline de informatică și întâmplarea a făcut ca unii dintre noi să avem seminarii de programarea calculatoarelor.
La un moment dat, Valer ROȘCA, Gelu Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA au hotărât să se apuce să scrie un curs de ASSIRIS, prilej cu care s-a cristalizat un puternic grup de lucru în subcolectivul de informatică, grup care-l avea ca șef incontestabil pe colegul Valer ROȘCA, mai ales că el fusese primul șef de promoție de la Secția de Mecanizare.
Valer ROȘCA a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:
Valer ROȘCA - Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, ASE, București, 1978, 168 pag.
În anul 2012, Asociația profesională INFOREC și Catedra de Informatică Economică au hotărât să acorde lui Valer ROȘCA Diploma și medalia Grigore MOISIL.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Ludovic TOVISSI.
De-a lungul anilor, Valer ROȘCA a publicat lucrări referite prin:
Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA, Ion IVAN - Limbaje de programare: limbajul Assiris: volumul I, Lito ASE, București, 516 pag.
Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA - Memorator pentru limbajul de programare ASSIRIS, Lito ASE, Bucureşti, 1977, 167 pag.
Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA, Ion IVAN, Sergiu COMAN - Limbaje de programare: limbajul Cobol: culegere de probleme, Lito ASE, București, 216 pag.
Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA, Pavel NĂSTASE - Îndrumar pentru elaborarea proiectelor la disciplina Limbaje de programare a calculatoarelor electronice, LITO ASE, Bucureşti, 1982, 138 pag.
Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA - Limbaje de programare - Limbajul FORTRAN si FORTRAN conversațional, LITO ASE, Bucureşti, 1980, 224 pag.
Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Sergiu COMAN, Ion Gh. ROȘCA - LIMBAJE DE PROGRAMARE, metoda programatorului șef. Studiu de caz, Editura ASE, Bucureşti, 1979, 115 pag.
Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU - Prelucrarea fișierelor în PASCAL, Editura Tehnică, București, 1994, 219 pag., ISBN: 973-31-0625-9
Ion Gh. ROȘCA, Gheorghe DODESCU, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Programarea minicalculatoarelor în limbajul Fortran 77: vol. 1, Editura ASE, București, 1990, 134 pag.
Gheorghe DODESCU, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Florin PILAT, Ion Gh. ROȘCA - Limbajul MACRO-11: tehnici de realizare a programelor, Editura ASE, 1990, 452 pag.
Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA, Constantin APOSTOL - Ghid de operare Turbo Pascal, Editura ASE, București, 1998, 56 pag.
Ion Gh. ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA - Programare sistematică în Pascal, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, 296 pag., ISBN: 973-303-341-3
Pentru mine, Valer ROȘCA este un model, căci de la el am învățat ce înseamnă tratarea cu maximă profunzime a unui subiect, verificarea unui program până ai certitudinea că ai scăpat de toate erorile de logică și de construcție și citirea unui text până când, după efectuarea tuturor corecțiilor, se ajunge la forma cea mai clară, fără ambiguități și pe înțelesul cititorului. Am admirat la Valer ROȘCA perseverența de a analiza și perfecționa un text, astfel încât acel text să-l reprezinte integral.
Am în mână cartea referită prin:
Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU - Prelucrarea fișierelor în PASCAL, Editura Tehnică, București, 1994, 219 pag., ISBN: 973-31-0625-9
În anul 1994, lumea nu se debarasase deloc de limbajul COBOL și căuta ca toate problemele pe care le are de rezolvat să le rezolve folosind soluții noi, dar cu structuri de programe care nu se depărtau prea mult de ceea ce era deja cunoscut. Lucrul cu cartelele perforate căzuse în desuetudine din clipa în care au apărut calculatoarele personale și dispăruseră cititoarele de cartele. Datele de intrare proveneau de la tastatura calculatorului personal sau de pe suporți magnetici, dar baza era tot introducerea de date de la tastatură.
Atunci, în 1994, când am citit cartea scrisă de Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL și Bogdan GHILIC-MICU, mi-au revenit în minte vremurile de demult în care eram și eu în echipă și scriam cărți de ASSIRIS și de FORTRAN. Cunoscându-i pe cei trei, mi-am definit un anumit nivel al așteptărilor și am privit cartea cu totul altfel decât după șablonul pe care eu mi l-am impus la începutul demersului meu de a scrie o carte de istorie a literaturii române de informatică, în care să analizez bibliografia și să iau apoi fiecare capitol să-l prezint, evidențiind niște aspecte care defineau nivelul de abordare impus de autori. Tot timpul m-am gândit la programele pe care le-am scris în COBOL pentru tipurile de fișiere și pentru operațiile pe fișiere, în funcție de problemele pe care a trebuit să le rezolv, și am căutat să văd cum fac aceleași lucruri în PASCAL.
Calculatoarele personale exclud lucrul cu cartele perforate și atunci, ceea ce mergea în COBOL acum trebuie modificat; introducerea datelor care populează fișierele se face de la tastatură sau de pe suport magnetic, dacă e vorba de date generate.
Cartea are 12 capitole.
Capitolul 1 intitulat Organizarea externă a datelor în fișiere, paginile 3 - 11, recapitulează chestiunile de bază ale stocării datelor în fișiere și operațiile cu articolele din fișiere.
Capitolul 2, Tipul de dată articol de la paginile 12 - 23, arată cum se definește un articol în PASCAL ca un conglomerat de date neomogene.
Capitolul 3, intitulat Asignarea fișierelor logice la fișiere fizice, de la paginile 24 - 27, abordează o serie de convenții definite de cei care au implementat fișierele pentru limbajul PASCAL.
Capitolul 4, Fișiere text, paginile 28 - 44, prezintă operații pe această categorie de fișiere: deschidere, închidere de fișiere, citirea de date, testarea sfârșitului de fișier, gestiunea fișierelor text. Secvențele generice de instrucțiuni, dacă sunt asamblate într-un program, permit rezolvări de probleme pe care cititorul le definește.
Capitolele 5 și 6 abordează problema fișierelor cu tip, respectiv a fișierelor fără tip.
Capitolul 7 se referă la prelucrarea de fișiere pe disc.
Capitolul 8 abordează lucrul pe fișiere la nivel fizic.
Capitolul 9 abordează moduri practice de introducere a datelor la crearea de fișiere.
Capitolul 10 este destinat validării datelor.
Capitolele 11 și 12 sunt dedicate algoritmilor de prelucrare ai fișierelor, cu luarea în considerare a modularizării în prelucrarea de fișiere și în tratarea distinctă a fișierelor binare. Abordarea realistă, pragmatică se vede din exemplele propuse, cărora le corespund secvențe de cod PASCAL, așa cum se întâmplă în cazul introducerii datelor după macheta 21.1 pentru a fi creat fișierul, prin programul de la paginile 134 și 135. Ambele capitole, dacă sunt analizate cu grijă de către cititor, îi oferă acestuia tot ceea ce are nevoie pentru a-și scrie propriile aplicații. Programele de la paginile 155 - 172 îl ajută pe acesta să-și scrie propriile texte, cu o singură condiție: să zăbovească cu atenție în vederea interpretării corecte a procedurilor. Este interesant și modul în care autorii propun o soluție de sortare a fișierului, cu implementarea algoritmului de sortare a elementelor dintr-un vector, cu care eram deja familiarizați. Sunt propuse două soluții, și anume:
- sortare cu vehiculare cheie și index;
- sortare cu vehicularea indexului;
- sortare pe disc cu interschimbare.
Se vede că limbajul PASCAL are cu mult mai multe resurse decât limbajul COBOL, iar programatorul care s-a hotărât să-și gestioneze fișierele scriind texte sursă PASCAL va fi mulțumit de ușurința cu care va lucra, căci oricum o altă soluție nu are, din moment ce cartela perforată a dispărut în neant.
Cartea are 8 anexe, absolut necesare înțelegerii riguroase a modului în care se reprezintă informația la nivel fizic în fișiere, ca șiruri de biți. Anexele conțin tabele și liste care concentrează tot ceea ce este necesar pentru a construi secvențe de program cât mai variate pentru lucrul cu fișiere. Sunt date funcții și proceduri pe care cei care doresc să scrie programe PASCAL în care să lucreze cu fișiere au posibilitatea să le acceseze.
Deși cartea are doar 219 pagini, densitatea ei este excelentă și cititorul are multe de învățat din ea, căci experiența autorilor, toți programatori cu vastă experiență, și-a spus cuvântul din plin. Textele sursă au stil, sunt curate, sunt directe, au multe elemente de optimalitate, ceea ce le dă toată frumusețea.
(05 octombrie 2026 Mahalaua Vitanului)
|