Școala de Informatică Economică din A.S.E.

Cartea Tripleta BIȚĂ, GRAMA și PESCARU. Așa îi numeau studenții de pe vremea mea pe autorii Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA și Valeriu PESCAU, care sub coordonarea lui Manea MĂNESCU au realizat lucrarea referită prin:
Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, Valeriu PESCARU - Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966, 436 pg.
Manea MĂNESCU, Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, Valeriu PESCARU - Mașini de calcul pentru mecanizarea și automatizarea lucrărilor economice și administrative, Editura Tehnică, București, 1966, 392 pg.
Prin bunăvoința prietenului și colegului meu din studenție Doru PASCU, am în față aceste cărți și voi scrie despre ele pe măsură ce le răsfoiesc. Prima carte, intitulată Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, este formată din 8 capitole, după cum urmează:
Capitolul 01. Importanța și obiectivul cursului, paginile 7 - 22
Capitolul 02. Rigla de calcul, mașini de adunat, mașini de calculat, paginile 23 - 70
Capitolul 03. Mașini de centralizat (contabilizat), paginile 71 - 102
Capitolul 04. Mașini de calcul cu cartele perforate, paginile 103 - 268
Capitolul 05. Mijloace electronice de calcul, paginile 269 - 315
Capitolul 06. Mecanizarea și automatizarea lucrărilor de calcul statistic, paginile 316 - 404
Capitolul 07. Organizarea procesului de mecanizare și automatizare a lucrărilor statistice, paginile 405 - 424
Capitolul 08. Eficiența economică a mecanizării și automatizării lucrărilor de calcul statistic, paginile 425 - 436
Bibliografie
Inginerii Vasile BIȚĂ, Grigore GRAMA, Valeriu PESCARU făcuseră studiile în URSS și lucraseră efectiv pe multe din mașinile de calcul descrise în această carte, deci când au scris, au știut ce scriu și de aceea cartea era un instrument de lucru excelent în mâinile studenților, căci: făcea descrieri riguroase,
exemplele erau cele mai potrivite,
claritatea expunerii era maximă,
fotografiile și desenele erau sugestive.
în primii trei ani de studiu am învățat după această carte și am lucrat cu echipamentele din dotarea laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică, de la subsolul clădirii ASE-ului vechi, unde la un moment dat, ceva mai târziu, s-a mutat litografia. Nu erau echipamente noi, dar erau funcționale, căci în acele vremuri acele echipamente erau puține și numai influența maximă a lui Manea MĂNESCU a făcut ca o parte din echipamentele din economie să fie dirijate spre instruirea practică a studenților. Cartea era foarte bună, căci mergând la laborator să lucrăm, luam o mașină de calcul, deschideam cartea și învățam să facem calcule citind din carte, urmărind pas cu pas cum se apasă pe taste sau cum se fixează pârghiile și porneam calculele, fie manual, fie apăsând pe o tastă, dacă mașina era electromecanică.
Am fost impresionat în anul al III-lea de studenție când am început să studiez mecanografia, adică setul de echipamente electromecanice în care erau folosite cartelele perforate, cartele care m-au însoțit până prin anul 1992, când utilizarea calculatoarelor personale compatibile IBM s-a extins în mai toate instituțiile din țară și învățământul superior nu avea cum să rămână în urmă. Când eram student în anul al III-lea, am vizitat Centrul de Calcul Mecanografic al DCS din Splaiul Independenței, foarte aproape de Halele Unirii. Acolo am văzut fluxurile complete de prelucrare. Era un zgomot infernal, pentru că mașinile de perforat cartele, mașinile de verificat, mașinile de sortat și tabulatoarele lucrau cu roți dințate și tot felul de mecanisme acționate mecanic. în laboratoarele de la noi de la facultate, aveam mașini de perforat, mașini de sortat, mașini de interclasat și două tabulatoare. Pe aceste mașini am învățat să lucrez și vreo trei ani mai târziu, când am aflat de procesare paralelă, mi-am dat seama că tabulatoarele făceau prelucrare paralelă. Folosindu-mă de subcapitolul 5.2 Mașina de tabulat tip T - 5, am reușit să realizez acele conexiuni pe tabloul cu care era înzestrat tabulatorul, încât să fac prelucrări pentru realizarea a două grade de total cu datele de pe patru coloane, col1, col2, col3 și col4. Mai întâi am calculat totalurile pe cele patru coloane Tot1, Tot2, Tot3, Tot4 și, după aceea, am adunat totalurile de pe coloane, obținând TTot2 := Tot1 + Tot2, respectiv TTot4 := Tot3 + Tot4. Mult timp m-am tot gândit la cât de grozavă a fost performanța mea, când am văzut că, perforând câteva cartele cu date de control, am obținut rezultate complete și corecte imprimate de tabulator.
Mie așa mi-au plăcut cărțile. Să fie scrise în așa fel încât după ce le citești să fii în stare să rezolvi o problemă care ți-a apărut și de al cărei rezultat ai musai nevoie. Cărțile scrise doar ca să le citești nu au nicio valoare. îmi aduc aminte de o tanti care habar nu avea pe ce lume se află, că-și gândise cursul cu prezentarea instrucțiunilor limbajului JAVA în ordine alfabetică, în timp ce toți autorii le prezintă în ordinea cerută de rapiditatea cu care cititorul trebuie să fie în stare să scrie programe de tipurile cele mai cerute de practică, pentru că altfel se plictisește de moarte. Acum, dacă arăți tinerilor cartele perforate, vorbești despre tablourile de conexiuni și spui că citirea unei cartele se făcea cu ajutorul unor perii, se uită la tine ca la felul al XV-lea, căci aplicațiile cu comenzi vocale deja au devenit banale, touchscreen-urile sunt la ordinea zilei, iar cine nu are un laptop cu 1 TB SSD este ultimul om printre cunoscuții lui.


(13 septembrie 2026 Mahalaua Vitanului)