|
Dragoș VAIDA a fost profesorul meu în studenție și în carnetul de student am semnătura sa de la examenul de Programarea calculatoarelor din 14.06.1969. Sunt foarte mândru că la acel examen am obținut nota 10 (zece). Eu mi-am ales tema lucrării de diplomă, echivalentul lucrării de licență de azi, rutine interpretative și rutine compilative, iar conducătorul meu științific a fost profesorul Dragoș VAIDA.
Am fost profund impresionat că la prima întâlnire cu profesorul meu coordonator al lucrării de diplomă, acesta mi-a dat manuscrisul lucrării sale Algoritmi de compilare, care avea să apară un an mai târziu tipărită și care este acum referită prin:
Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 212 pag.
Pe tot parcursul cât am fost coordonat de profesorul meu Dragoș VAIDA, am avut de învățat foarte multe.
Profesorul Dragoș VAIDA mi-a lăsat libertatea de a structura lucrarea.
Profesorul Dragoș VAIDA a supravegheat întocmirea bibliografiei.
Profesorul Dragoș VAIDA m-a învățat ce înseamnă proporțiile capitolelor.
Profesorul Dragoș VAIDA mi-a dat sugestii legate de profunzimea abordării.
Profesorul Dragoș VAIDA era exigent cu stilul de redactare.
Profesorul Dragoș VAIDA mi-a arătat ce înseamnă gestionarea redundanței în lucrare.
Profesorul Dragoș VAIDA avea un mod de a dialoga astfel încât pregăteai temeinic întâlnirea cu el.
Susținerea lucrării de diplomă în fața comisiei a fost un succes, succes pe care i-l datorez profesorului Dragoș VAIDA, pentru modul în care m-a coordonat să ajung la acel nivel pe care comisia, care îl avea ca președinte pe profesorul Nicolae RACOVEANU, să-l considere de nota 10 (zece).
Peste ani, mai precis în primăvara anului 2001, l-am reîntâlnit pe fostul meu profesor Dragoș VAIDA la Conferința Internațională de Informatică Economică, prilej cu care i-au fost decernate Diploma și Medalia Grigore MOISIL pe anul 2000, pentru contribuții fundamentale la dezvoltarea învățământului de informatică economică de la noi din țară.
Profesorul Dragoș VAIDA a mai scris și publicat cărți precum:
Dragoș VAIDA - Descrierea algoritmică a proceselor de calcul, Editura Tehnică, București, 1957, 128 pag. Dragoș VAIDA - Programarea calculatoarelor electronice, Editura Academiei RSR, București, 1967, 384 pag.
Dragoș VAIDA - Elemente de informatică aplicată, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968, 191 pag.
Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, cu aplicații la limbaje de tip ALGOL, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 213 pag.
Foști colaboratori ai profesorului Dragoș VAIDA au scris cartea referită prin:
Cristian S. CALUDE, Marian GHEORGHE, Afrodita IORGULESCU, Gheorghe PĂUN, editori - Dragoş Vaida - un profesor participant la istorie, Ed. Tiparg, Piteşti, 2020.
Dragoș VAIDA este unul dintre autorii cărților de informatică ai perioadei de început a acestui domeniu, care avea să înflorească și să se dezvolte accelerat în deceniile care au urmat, iar literatura de informatică a perioadelor ce aveau să vină s-a diversificat și a căpătat alte valențe, căci dezvoltarea informaticii impunea abordări noi, care să țină pasul cu tehnologiile care se implementau într-un mod absolut accelerat. A fost profesorul celei de-a II-a promoții de absolvenți ai Secției de Mecanizarea și Automatizarea Calcului Economic de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Aconomică din ASE.
Profesorul Dragoș VAIDA a publicat cartea referită prin:
Dragoș VAIDA - Elemente de informatică aplicată, Algoritmi și programare în calcul economic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968, 191 pag.
La paginile 190 și 191 se află bibliografia generală a cărții, ce include trei lucrări de autori români și aici mă refer la cartea lui Grigore MOISIL intitulată Teoria algebrică a mecanismelor automate, publicată în 1959 la Editura Tehnică, la lucrarea scrisă de Edmond NICOLAU și Alexandru POPOVICI intitulată Introducere în cibernetica sistemelor discrete, publicată la Editura Tehnică în anul 1966 și la un articol scris de Dragoș VAIDA dedicat imaginarelor lui GALOIS folosite în teoria automatelor, articol publicat în Buletinul Secției de Matematică și Fizică, vol. VIII, nr. 1 pe 1965. Fiecare capitol are bibliografia lui, unde autorul cărții apare cu mai multe articole și lucrări prezentate în conferințe de specialitate, căci DRAGOȘ VAIDA a avut posibilitatea să participe chiar și în acele vremuri de restriște la conferințe internaționale de mare anvergură.
Lucrarea are cinci capitole și o anexă.
Introducerea de la paginile 7 - 25 prezintă aspecte legate de evoluția tehnicii de calcul. Când am citit prima dată cartea, acum foarte mulți ani, m-am întrebat cum a putut fi publicată, deoarece schema-bloc a elaborării unui plan de la pagina 9 evidențiază caracterul iterativ al procesului, unde se folosesc modele de previziune, ca în final conducerea să transforme planul în directive. Apare esențial elementul de reglare bazat pe informații din economie. Lumea de dinainte de Revoluție a detestat planificarea, neînțelegând-o, și a făcut tot posibilul ca din vocabularul economiștilor și politicienilor cuvântul planificare să dispară. Revederea schiței de la pagina 9, acum după 58 de ani de la publicare, îi va ajuta pe mulți să înțeleagă fundamentele planificării afacerilor și să vadă că fără planificare nimic din viața noastră nu are valoare.
Capitolul 1, intitulat Programarea mașinilor electronice de calcul cu aplicații în calculul economic, de la paginile 26 - 70, include aspecte legate de modul de funcționare al mașinilor de calcul. Se prezintă programarea în cod mașină. Sunt dezvoltate reprezentări ale algoritmilor folosind schemele logice.
Se prezintă elemente de programare avansată.
Este prezentat limbajul de programare.
Se vorbește de multiprogramare.
Acest capitol are trei anexe referitoare la:
Calculatorul ICT 1905
Codul calculatorului CIFA 101 ECONOMIST
Caracteristicile subrutinelor calculatorului CIFA 101 ECONOMIST
Capitolul 2, intitulat Rezolvarea unor probleme din economia transporturilor cu ajutorul unui calculator electronic, de la paginile 70 - 87, include aspecte legate de descrierea problemei de transport, cu algoritmul aferent. Exemplul de la pagina 74 este dezvoltat și autorul propune la pagina 77 structuri de conținuturi de zone de memorie asociate variabilelor de lucru. Este necesar un efort sporit pentru a urmări secvențele construite, pentru că toate referirile se fac spre instrucțiuni cod mașină, specifice calculatorului pe care s-a scris și testat programul.
Capitolul 3, intitulat Rezolvarea sistemelor de ecuații algebrice liniare prin metoda GAUSS-SEIDEL, de la paginile 88 - 102, include aspecte legate de descrierea algoritmului. După câteva zeci de ani, am revăzut cu ochii minții cum profesorul meu Dragoș VAIDA explica pașii algoritmului GAUSS-SEIDEL scriind la tablă, cum numai el știa s-o facă, formulele cu indici, cu modificări de la o iterație la alta, cu criteriul de oprire a iterațiilor dacă eroarea este mai mică decât un nivel specificat, paginile 96 - 101.
Capitolul 4, intitulat Aplicații ale polinoamelor ortogonale la rezolvarea sistemelor de ecuații algebrice liniare, de la paginile 103 - 167, include aspecte legate de adaptarea algoritmilor pentru lucrul în cod mașină. Acum, când lucrul în limbajul C++ este deja depășit, disecarea algoritmilor la nivelul unde se încarcă ceva într-un registru, se adună conținutul registrului cu altceva de la o adresă exprimată numeric, nu plictisește, dar duce efortul de descriere spre o zonă dificil de acceptat. Numai că în 1967 nu exista altă posibilitate.
Capitolul 5, intitulat Sisteme de programare (software): tehnici de translatare, de la paginile 137 - 174, deschide drumul spre abordările moderne, care depășesc stadiul lucrului în cod mașină și fac referire la limbaje care folosesc mnemonice pentru operații elementare și aduc în discuție limbajul ALGOL. Exemplificarea este dată pe problema calculului suprafeței unui triunghi după formula lui HERON, folosind cod mașină, un limbaj de asamblare și limbajul ALGOL, paginile 138 - 139. Este descris limbajul avangardist ALGOL folosind descrierile BNF. Am zis avangardist, căci au trebuit să treacă foarte mulți ani până la implementarea facilităților acestui limbaj. Începând cu pagina 151, autorul prezintă chestiuni de translatare, știute fiind preocupările sale în anii ce vor urma legate de tehnicile de compilare. Am apreciat claritatea cu care fostul meu profesor a prezentat în carte translatarea expresiilor aritmetice. Mi-a reamintit despre scrierea poloneză inversă și mi-a reamintit, recitind paginile 160 - 165, de cursul din anul al IV-lea de studenție de la sala 101 din ASE-ul vechi. Ce vremuri!
Anexele conțin aspecte legate de:
Calculul polinoamelor ireductibile modulo 2;
Limbajul de programare ALGAMS, rezultat din colaborarea unor specialiști din țările comuniste și bazat pe limbajul ALGOL; se prezintă sintaxa acestui limbaj și 11 funcții și proceduri standard; este doar o prezentare succintă, fără ca după citirea rezumatului un programator să treacă la scrierea de programe proprii;
Rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului CIFA 101 ECONOMIST; autorul arată că este necesar ca, înainte de a scrie programul, să se întocmească scheme logice și, adaug eu, scheme logice de detaliu, fiecărui bloc corespunzându-i o operație elementară, care în program se concretizează printr-o instrucțiune cod mașină;
Rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului ECONOMIST CIFA 102.
Cartea se remarcă prin claritatea expunerii, prin tematica abordată și prin capacitatea autorului de a surprinde elemente esențiale practicii de programare, căci programarea în cod mașină presupune niște calități remarcabile din partea celui ce dorește să rezolve probleme în limbajul cod mașină, singurul limbaj disponibil în 1962, anul fabricării calculatorului CIFA 101 ECONOMIST.
(14 septembrie 2026 Mahalaua Vitanului)
revenire
| |