Eduard RĂDĂCEANU este născut la date de 01-01-1943.
În intervalul 1956 - 1960, Eduard RĂDĂCEANU a fost elev la Liceul „Sf. Sava” din orașul București.
În intervalul 1960 - 1965, Eduard RĂDĂCEANU a fost student la Facultatea de Energetică, secția Automatică din cadrul Universității Politehnica din orașul București.
În intervalul 1966 - 1969, Eduard RĂDĂCEANU a fost doctorand cu frecvență la Institutul de Energetică al Academiei Române din orașul București.
În intervalul 1970 - 1974, Eduard RĂDĂCEANU a fost inginer și instructor în Informatică la Centrul de calcul CEPECA din orașul București.
În intervalul 1974 - 1990, Eduard RĂDĂCEANU a fost conferențiar universitar prin concurs la prima catedră de Informatică din România din cadrul Institutului Central pentru perfecționarea cadrelor de conducere din economie și administrația de stat din orașul București.
Din anul 1998, la 55 de ani, Eduard RĂDĂCEANU este profesor universitar.
În anul 1970, la 27 de ani, Eduard RĂDĂCEANU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:
Eduard RĂDĂCEANU - Contribuții la conducerea optimă a sistemelor hidroenergetice, Institutul de Energetică al Academiei Române, București, 1970, 185 pagini.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Dumitru DUMITRESCU.
Eduard RĂDĂCEANU a scris cărți referite prin: Eduard RĂDĂCEANU - Limbaje de simulare, Editura Militară, București, 1981, 272 pagini.
Eduard RĂDĂCEANU - Metode decizionale în conducerea sistemelor complexe, Editura Militară, București, 1993, 312 pagini.
Gheorghe BADRUȘ, Eduard RĂDĂCEANU - Globalitate și management, Editura All Beck, București, 1999, 284 pagini, ISBN 9739876668.
Eduard RĂDĂCEANU - Management-generatorul succesului, Editura Bren, 2001, 269 pag, ISBN: 9738143667
Eduard RĂDĂCEANU - Managementul producției și al operațiunilor, Editura A.G.I.R., București, 2008, 352 pagini, ISBN 978-973-720-186-7.
Am în mână cartea referită prin:
Eduard RĂDĂCEANU - Limbaje de simulare, Editura Militară, București, 1981, 272 pag.
În teza mea de doctorat am folosit un modelde simulare pentru a optimiza producția de policlorură de vinil dintr-o secție de producție de la CIPA RM: Vâlcea, deci cât de cât știu cum stau lucrurile cu simularea și din start spun că lucrarea lui Eduard RĂDĂCEANU, după lectura de la vremea ei, am catalogat-o ca fiind o lucrare temeinică, muncită din greu cu seriozitate și toate elementele introduse în paginile ei au fost cântărite, cizelate și verificate de autor cu mare grijă.
Cartea este structurată pe 4 capitole, după cum urmează:
Capitolul 1, intitulat Metoda simulării de la paginile 13 - 60 prezintă metoda Monte Carlo de simulare și concepte fundamentale din domeniul simulării, dintre care chestiunile legate de numerele aleatoare, generarea numerelor pseudoaleatoare și a celor cvasialeatoare, ocupă un loc important (paginile18 -25). Autorul arată cum simularea este utilizată în optimizare. Tot în acest capitol sunt prezentate modalități de a utiliza simularea în derularea proceselor specifice din procesele ce definesc fire de așteptare, unde este vorba de intrări, de durate de servire și de ieșiri din fir. La paginile 50 -60 este luat în discuție un text FORTRAN care are un program apelator și subrpgramele SCAN, SOSIRI, SERV, PROC, FREQ, IES, in care se execută prelucrările specifice blocurilor pe care le regăsim în limbajele de simulare specializate. Sunt date imagini de texte sursă obținute la imprimanta unui calculator, inclusiv rezultatele obținute după executarea programelor.
Capitolul 2, intitulat Limbaje de simulare de la paginile 61 - 116 descrie etapele ce trebuie parcurse pentru a derula un proces de simulare (figura 2.1.3), după care se prezintă o serie de detalii legate de limbajele de simulare GPSS, HOCUS, SIMON, ECSL, SIMSCRIPT, CSMP/360, DYNAMOSIMSID, LSSC, SIPAC, dar și altele. Capitolul este foarte dens, conține tabele care sistematizează elementele definitorii ale fiecărui limbaj. În cazul limbajului de simulare CSMP sunt date și texte sursă. În vremurile de demult, accesul la compilatoarele limbajelor de simulare era restrictiv, mai ales pentru că ele erau realizate pentru anumite calculatoare și problema portabilității avea multe restricții. De aceea, capitolul include exemplificări numai pentru anumite limbaje de simulare.
Capitolul 3, intitulat Limbajul de simulare GPSS/360 de la paginile 117 - 223, este un capitol consistent și autorul face demonstrația că lucrat mult scriind programe în GPSS. A prezentat blocurile ADVANCE, QUEUE, DEPART, ENTER, LEAVE, LOGIC, GATE, TRANSFER, TEST, ASSIGN, SPLIT, ASSEMBLR, GATHER, MATCH, PRIORITY, PREEMPT, RETURN, GROUP, JOIN, REMOVE, EXAMINE, SCAN, ALTER, EXECUTE, CHANGE, COUNT, SELECT, LOOP. Autorul introduce concepte precum entități, tranzacții, lanțuri de evenimente, cu care operează în exemplificarea simulării de procese.
Capitolul 4, intitulat Aplicații include paginile 224 - 267, prezintă tipologii de aplicații în care simularea este prezentă, iar cititorul are posibilitatea de a adapta una dintre aplicații pentru a soluționa problemele sale. O aplicație se referă la circulația cărbun=elui dintr-o termocentrală, o alta se referă la domeniul radiolocației, a treia aplicație se referă la pocesele dintr-un atelier de reparații auto și ultima categorie de aplicații este dedicată jocurilor deciziionale. Pentru toate aceste aplicații sunt date detalii și sunt prezentate texte sursă însoțite de rezultate, ceea ce arată că autorul a finalizat cu succes fiecare proces de simulare.
Cartea are un cuvânt înainte al autorului, o introducere, iar la final are o încheiere și un sumar în limbile franceză, engleză și rusă de câte o pagină.
La vremea ei, dar și în ziua de azi, cartea aceasta folosește oricui dorește să înțeleagă ce este simularea, la ce folosește, cum se construiește un model de simulare, cum se scrie un program, cum se rezolvă o problemă și cum se interpretează rezultatele. Ar fi bine ca lumea să citească această carte pentru că ar înțelege din ea caracterul relativ al soluțiilor date de un model de simulare și ar fi excluse abordările mecaniciste, deterministe ale fenomenelor complexe, căci viața este mult prea complicată pentru a o încorseta în modele liniare, ca să dau un exemplu extrem.

este in lucru.