Cartile de mecanizare coordonate de Manea Manescu

Informatica nici nu exista prin anii '60. Cibernetica era tratata ca stiinta reactionara. In acel climat s-a inchegat ideea introducerii mecanizarii si automatizarii calculului economic.
O echipa formata din persoane tinere la acea vreme, coordonata de Manea Manescu, personaj cu greutate politica, prin tatal sau Constantin Manescu.
Foarte tinerii sai colaboratori, inginerii Vasile Bita, grigore Grama si valeriu Pescaru, proaspeti intorsi de la sttudii temeinice de masini de calcul mecanice si electromecanice, au pornit cu elan si seriozitate sa participe la elaborarea unor lucrari ce au fost publicate in 1966, la edituri importante din Romania.
Ma refer la lucrarea Mecanizarea si automatizarea lucrarilor de calcul statistic sub coordonarea lui Manea Manescu, membru coresppondent al Academiei RSR, cum ii placea sa se autointituleze si avand coautori pe conf. Mircea Bulgaru, ing. Vasile Bita, ing. Grigore Grama si ing. Valeriu Pescaru, aparuta in Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1966. Pe coperta interioara se vede cum se numea ASE-ul de azi, adica Instututl de stiinte economice, V. I. Lenin, caci altcumva nu cadra in acele vremuri de totala inchinaciune.
Cuprinsul cartii are capitole ce trataeaza celebra rigla de calcul, masinile de birou mecanice si electromecanice, masinile de coontabilizat, masinile de lucru cu cartele perforate. Se includ aici masinile de perforat, de sortat si de verificat cartele, precum si tabulatoarele, acele embrioane de calcul paralel, cu opt totalizatoare, masive si foarte zgomotoase. Pregatirea inginereasca a autorilor, le-a permis abordarea la nivel de detaliu a problematicii, astfel incat chestiunile legate de angrenaje cu roti dintate sau principii de citire prin contact sau utilizarea fotocelulelor, erau lucruri in detaliu tratate. Se vedea ca autorii lucrasera si stapaneau domeniul in care scrisesera cartea. Ca student am invatat din carte si nu mi s-a intamplat sa gasesc lucruri care intr-un fel sa fie scrise acolo si in realitate sa se produca altceva, asa cum se intampla cu programele de azi incluse in carti fara a fi rulate pe calculator.
A doua carte, aparuta in Editura tehnica, tot in anul 1966, intitulata Masini de calcul pentru mecanizarea si automatizarea lucrarilor economice si administrative coordonata tot de Prof. Manea Manescu, cu aceeasi titulatura de membru corespondent al Academiei RSR, avand coautori pe ing. Vasile Bita, ing. Grigore Grama si ing. Valeriu Pescaru. Cuprinsul a inclus clasificarea masinilor de calcul, masini de calcul de birou, metode de introducere a informatiei, masini de calcul cu cartele perforate, calculatoare electronice numerice si organizarea unitatilor de automatizare a prelucrarii de date.
Aceste lucrari si azi constituie modele de cum trebuie gandite cartile pentru specialisti, daca autorii lor doresc sa fie utile efectiv, la ceva, ci nu doar de a se da un examen si dupoa aceea sa fie aruncate la cosul de gunoi.
Daca cineva doreste sa construiasca un muzeu virtual al tehnicii de calcul, cu ajutorul celor doua carti are toate sansele sa realizeze acele detalii care sa-l faca pe vizitator sa inteleaga cum cu niste roti dintate sau cu niste parghii se realizau calcule destul de complicate, desi zgomotele facute de masinile electromecanice de calcul erau de-a dreptul foarte mari, ceea ce facea ca operatorii sa aiba program de sase ore pe zi.
Acum cand nepotul meu Logan la doi ani manuieste foarte lejer un iPad, clar ca este greu de crezut ca se faceau prelucrari complexe de contabilitate cu masini de facturat electromecanice, programabile folosind niste calareti ce se fixau pe o tableta, iar schimbarea programelor se facea folosind clesti speciali pentru a schimba pozitiile calaretilor. Era treaba grea programarea atunci pentru ca restrictiile erau foarte mari si veneau din toate partile. Acum toate au cazut in uitare, dar trebuie stiut ca fara un trecut solid, nu exista prezent rezonabil si nici sperante intr-un viitor mai bun. Manea Manescu a murit in 27 februarie 2009, la 93 de ani, trist si uitat, in comparatie cu vremurile lui bune de altadata.

revenire