|
Doina Argesului a facut istorie atat timp cat dirijor a fost Constantin BUSUIOC si a avut in componenta instrumentisti ca Florea NETCU si soliste ca Tita BARBULESCU si Ana ISPAS. Ei organizau turnee si aduceau mari solisti. La Caminul Cultural din Gavana au cantat Ioana Radu, Angela Moldovan, maria Lataretu, Ileana Constantinescu, Emil Gavris, ion Luican, Ion Cristoreanu, Grigore Chiazim si multi, multi altii. Busuioc al batran, tatal dirijorului era un tigan inalt, slab si care purta tot timpul un costum national impecabil. El a compus sarba de la Gavana, furata ulterior de un neica-nimeni, jegos, desi Busuioc avea inregistrare la radio. Tot in orchestra veche erau si celebri frati Ciontica, unul la tambal si altul la acordeon. Prezenta Mariei Tanase a fost unica si se vedea diferenta, desi atunci eram numai un copil care venea la spectacol ca-i placea sa auda muzica unor adevarati cantareti pe care ii stiam de la radio. Afisele puse pe stalpii de telegraf aratau cu litere foarte mari cine venea ca invitat de onoare. Intr-o zi o camioneta a oprit sa-l ia pe dirijor care era vecin cu noi, pe strada N. Balcescu. In camioneta, sus era Ioana Radu, marea cantareata si am auzit-o adresandu-se unei alte cantarete cu dumneata si m-a impresionat foarte mult ca la noi in mahala se folosea cuvantul FA. Prezentatorul, imi amintesc, a zis o strofa: Alexandru Busuioc N-a luat prima deloc Si n-ar fi deloc o crima dac-ar lua si el o prima. Ca dupa 50 de ani sa-ti reamintesti o asemenea poezioara, pentru care la vremea respectiva a ras cu pofta poporul, mi se pare o chestie destul de ciudata si bizara... Acum mai canta Tita BARBULESCU si se tine destul de bine pentru cati anisori are ea. Apare si pe la festivalul Zavaidoc, organizat la Pitesti. mai de aproape am vazut-o la o nunta a unor personaje din Pitesti cand canta pe o scara de la o casa mare si avea o orchestra sumara in dreapta ei. Ma uitam la varful de la pantof cu care tinea ritmul si la violonistul care nu ridica nici el privirea de la acel varf de pantof. Era ea in costum national, ca orice cantareata de muzica populara. Se intrecea vulgul sa faca nunti si atunci ca si acum cu muzici, cu cantareti dintre cei mai renumiti. Niste fini ai nostri ne-au zis ca au invitat-o pe Maria Lataretu si ca le-a cerut o caruta de bani. Erau bogati finii nostri ca faceau tabacarie clandestina cu piei de vitel. Au tiparit si invitatiile. Cand a fost ziua nuntii, lumea era ca parul dincap. Nu aveai unde sa arunci un ban. Venisera s-o vada pe Latareata. dar n-a fost sa fie. Asa ca au pierdut ca prostii ca femeia nu venea ea la nunta aia ca avea alte treburi de cand incepuse sa cante Hora Pacii, canta pentru marimi, nu pentru prosti. Zicea mama ca niste fini de la Stolnici au chemat-o la botez pe Maria Tanase. Au asteptat-o la gara, femeia a venit, a cantat, si-a primit darul, a fost dusa cu trasura din nou la gara, a plecat si asta a fost. Spunea ca totul a fost ca o poveste, in care printesa vine, face minuni si dispare. Era una dintre amintirile frumoase pe care o reamintea mama ori de cate ori avea momente de aducere aminte, din vremuri trecute, dar frumoase. |