8. Renasterea

8.1 Noua catedra IE

Imediat dupa 22 Decembrie 1989, asa cum sta bine romanului, in catedra de Cibernetica Economica s-a trecut la analiza a tot ceea ce nu a mers de-a lungul anilor si profesorii au analizat efectele trecrii de la invatamantul de 5 ani la cel de 4 ani. A fost analizat cu exigent c a insemnat desfiintarea Facultatii de Calcul Economic si Cibernetica Economica, cu cele trei sectii ale sale si raul pe care l-a adus creiarea unei facultati de planificare, asa cum se numea Academia de Studii Economice, candva, ISEP, ca sa nu zic ca intr-un timp avea in denumire si numele lui Lenin. Dar au fost discutii aprinse legate si de promovari. Tendintele care s-au manifestat au adancit iremediabil discrepant dintre dezideratele tinerilor de atunci care alcatuiau colectivul de informatica si restul colegilor. Noi, cei de la informatica doream recunoasterea eforturilor facute dintotdeauna in a ne mentine in topul introducerii celor mai noi cunostinte din domeniu in programele noastre analitice, de a publica in edituri nu numai cursuri universitare dar si lucrari de informatica representative si recunoscute de toti specialistii din tara. De asemenea, am accentuat ca cei mai multi membri ai colectivului de informatica au obtinut titlul de doctor in economie cu multi ani in urma si au publicat articole in tara dar si in strainatate. Lucrurile ramanad pe loc, iar promovarea de la lector universitar la conferentiar universitar producandu-se datorita unei actiuni energice a colegilor Sabau, Pilat, Lungu, Odagescu, cei doi Rosca, Mihalca, Apopei, Smeureanu, Apostol, la rectorat, cu sprijinul exceptional al domnului conferential Gheorghe Boldur care il cunostea pe ministrul Mihail Sora, s-a reusit deblocarea de posture de conferentiar si organizarea de concursuri. Traumele suferite de catre toti cei ce erau in colectivul de informatica au determinat luarea hotararii de a ne organiza in vara anului 1990, sub forma unei noi catedre si anume Catedra de Informatica Economica. Membrii fondatori ai Catedrei de Informatica Economica sunt:
Nicolae APOPEI
Constantin Gelu APOSTOL
Constantin BARON
Constanta BODEA
Gheorghe DODESCU
Adriana IONESCU
Afrodita IORGULESCU
Ion IVAN
Ion LUNGU
Rodica MIHALCA
Ioan ODAGESCU
Florin PILAT
Ion Gh. ROSCA
Ioan ROXIN
Gheorghe SABAU
Ion SMEUREANU
Gheorghe SOFRONIE
Magdalena STANCIU
Ileana VREJBA.
Cu acestia s-a pornit la un drum lung, presarat cu multe necunoscute, in care totul a fost luat de la zero si a trebuit realizata o constructie cu fundament solid, tinand seama d ceea ce insemna computer science in alte universitati si ceea ce ne doream sa insemne informatica economica pentru tara noastra.
Latura retrograda a vechii catedre nu ne dadea nicio sansa. Iar la aflarea numelui celui pe care cu unanimitate de voturi noi cei care alcatuiam membri fondatori ai noii catedre, l-am ales sa ne fie sef, in persoana lectorului universitar Ion Gh. Rosca, s-a produs o inflamare a spiritelor, neluata in seama de noi. Gura lumii nici pamantul nu o astupa, noi nici atat. In acest fel ne-am constituit sub forma unei structure si pas cu pas, sprijiniti de rectorul de atunci profesorul Constantin Barbulescu, care a inteles foarte bine care este mersul firesc al istoriei, am parcurs toti pasii necesari pentru a merge mai departe. Mai intai am primit o organigrama cu posturi care au fost puse in corespondenta cu oameni si discipline. Mai apoi am primit un sediu, sala 2314 pentru profesori sis ala 2313 pentru seful de catedra. Sub ochii bulbucati ai celor care nu ne-au dat nicio sansa, catedra nou infiintata a participat cu mic cu mare la recladirea facultatii, sub coordonarea profesorului Geo Vasilescu, obtinandu-se:
- Durata de functionare in cicluri de acte 5 ani
- Organizarea pe trei sectii, de cibernetica, de statistica si de informatica
- Realizarea de programe de invatamant moderne inspirate din ceea ce este in strainatate
- Orientarea spre stimularea activitatilor si persoanelor dupa criterii valorice - Acceptarea initiativelor bine argumentate
- Introducerea de discipline noi si de pregatirea temeinica a predarii
- Excluderea elementelor de politizare prin discipline predate
- Construirea grafului de precedente a disciplinelor pentru a le asigura coerenta
- Organizarea de laboratoare si realizarea dotarii lor adecvate.
Pentru prima data a fost organizat un invatamant de informatica privind numai si numai spre student, astfel incat acesta sa faca fata nouluio context care se creia in economia de piata. Planurile de invatamant au trecut prin numeroase faze si s-a ajuns la o astfel de structura incat disciplinele de specialitate sa fie preponderente, ceea ce au dat substanta profilului absolventului nostru care avea capacitatea de a se integra rapid la locul de munca intrucat:
- Avea solide cunostinte de informatica aplicata in economie
- Stia management, contabilitate si finante
- Dezvoltase proiecte practice in organizatii concrete
- Avea solide cunostinte in zona metodelor cantitative aplicate in economie
- Cunostea pachete si aplicatii software cu larga utilizare in organizatii.
Daca se analizeaza un plan de invatamant al fostei Facultati de Planificare si Cibernetica Economica cu un plan al Sectiei de Informatica Economica, asa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos, rezulta ca numai X% din discipline si-au mentinut valabilitatea, desigur, in conditiile in care ponderile sunt altele.

Anul de studii	Plan invatamant Facultatea de Planificare	Plan de invatamant sectia de Informatica Economica
I	Tehnologie industriala Matematici superioare I Istorie Economica Economie Politica Matematici superioare II Contabilitate Sisteme de calcul Limba franceza Tehnoliogie Industriala Educatie fizica Practica in productie	Algebra liniara (sem. I) Istoria economiei nationale (sem. I) Economie politica (sem. I) Analiza matematica Bazele programarii Sisteme de calcul si operare Bazele statisticii Bazele tehnologiei Limba straina Sport
II	Limbaje de programare Matematici Finante credit Economie Politica Statistica teoretica Sisteme electronice de calcul Cercetari operationale in economie Filosofie Limba franceza Educatie fizicaV Practica in productie Limbaje de programare - proiect	Drept civil (sem. I) Elemente de probabilitati si statistica matematica (sem. I) Finante moneda (sem. I) Bazele contabilitatii Programarea calculatoarelor Management Baze de date Cercetari operationale Analiza sistemelor Limba straina Educatie fizica
III	Statistica economica Planificarea si prognoza economiei socialiste Statistica industriala Organizarea si conducerea organiztiilor industriale si agricole Planificarea unitatilor agricole Planificarea unitatilor agricole si de transporturi Demografie Teleprelucrari si banci de date Socialism stiintific Planificarea unitatilor agricole, comerciale si de servicii Planificarea si dezvoltarea economico-sociala a teritoriului Drept. legislatie economica Practica	Structuri de date (sem. I) Contabilitatea intreprinderii (sem. I) Probabilitati si statistica matematica / Econometrie / Matematici speciale (sem. I) Microeconomie (sem. I) Sisteme de operare Limbaje evoluate de programare Analiza si proiectarea sistemelor informationale economice Algoritmi si logica matematica Limbaje de asamblare Finantele intreprinderii Dreptul afacerilor Practica de specialitate
IV	Statistica industriala Statistica ramurilor neindustriale I Cibernetica economica Relatii economice internationale Probleme fundamentale ale istoriei patriei si PCR Proiectarea si planificarea investitiilor-proiect Doctrine economice contemporane Statistica ramurilor neindustriale II Proiectarea sistemului informational pentru planificare si statistica Avutia nationala Programe aplicative in planificare	Teleinformatica (sem. I) Previziune macroeconomica (sem. I) Proiectarea sistemelor informatice economice Ingineria programarii Sisteme de gestiune a bazelor de date Analiza statistico-economica a firmei Cibernetica economica Proiectarea sistemelor informationale economice Programe aplicative Inteligenta artificiala si sisteme expert Practica de specialitate
V	aaaaaaaaaaaaa	Programe aplicative (sem. I) Inteligenta artificiala si sisteme expert (sem. I) Matematici actuariale sau demografie (sem. I) Marketing sau Tranzactii internationale / Dreptul afacerilor (sem. I) Grafica interactiva / Elemente multimedia / Simularea proceselor economice (sem. I) Istoria gindirii economice / Gestiunea previzionala a firmei (sem. I) Elaborare lucrare licenta

In noua catedra de Informatica Economica, lucrurile s-au asezat rapid. Au fost desfasurate concursuri pentru promovarea colegilor pe posture didactice superioare, asistentii universitari cu vechime devenind lectori universitari, lectorii universitari antici, datorita imposibilitatii de a promova atat timp cat la fiecare congres al PCR se anunta ca piramida structurii posturilor din universitati este rasturnata si deci nu se scot la concursuri posture de conferentiar si de profesor universitar, concurau pentru a devein congerentiari, iar cei doi conferentiari si ei antici, au candidat pentru a ocupa cate un post de profesor universitar. Trebuie specificat un lucru esential: seful de catedra, profesorul Ion Gh. Rosca ne-a anuntat ca va propune scoaterea la concurs a unui post de conferentiar universitar pe care sa concureze si el, numai si numai dup ace au fost solutionate toate problemele de promovare pentru colegii sai. El s-a tinut de cuvant, pentru ac era un om de cuvant. Tot asa s-au petrecut lucrurile si cand s-a pus problema promovarii vechilor cadre didactice, fondatoare ale catedrei pe pozitii de profesori universitari. Stau si ma intreb cati dintre sefii de departamente de azi au taria de a proceda asa cum a procedat profesorul Ion Gh. Rosca, lasandu-se pe el mai catre finalul procesului de promovare, pentru a creia acel context exceptional al sefului care are capacitatea de a-si aprecia in mod riguros subalternii-colegi si numai dupa o corecta judecata si dreapta masura sa procedeze la autoevaluarea sa. Este un mare exemplu de management modern, in care se urmareste inchegarea unei echipe, ceea ce nu se face prin nenorocitul principiu divide et impera, practicat inainte de Revolutie in fosta catedra de Cibernetica Economica de catre un sef bizar care recita bezmetic pe nepusa masa poezii aratandu-si mana lui cea paroasa si spunand ca o moara neferecata iubesc-urasc, frumos-urat, dulce-amar si tot felul de bazaconii, in dorinta de a impresiona.
Dup ace s-au linistit lucrurile si s-a realizat marea reparative a nedreptatilor vechiului regin in ceea ce priveste starea de fapt a celor care trudisera zeci de ani la catedra, incercand sa urce pe o scara rulanta care cobora, s-a trecut la completarea de posturi didactice ale staului de functiuni din noua catedra, organizandu-se concursuri de admitere in catedra. Pornind de la Statutul cadrelor didactice, au fost adaugate noi reguli care au dat un spor de calitate intregului proces, aratand tuturor ca aici nu este sat fara caini si ca valoarea este mai presus de orice, desi incercari de intrare pe usa din dos nu au lipsit. Concursul se derula in conditii precum:
- Media concurentului trebuia sa fie mai mare decat 9,00 si nu se admiteau derogari
- Foaia matricola trebuia sa contina discipline de informatica in mod obligatoriu
- Proba scrisa era de maxima seriozitate si tot de maxima securitate
- Proba practica se dadea in fata intregii catedre de Informatica Economica
- Candidatul trebuia sa vorbeasac destul de mult timp intr-o limba straina
- Toata lumea avea dreptul de a pune intrebari din material de concurs
- Concursul dura atat timp cat era nevoie pentru a convinge catedra de un rezultat
- Decizia era luata de catedra, iar comisia isi insusea dup ace rezultatul era supus la vot
- Se urmareau calitatile de dascal ale candidatilor, tactul pedagogic, arta de a comunica
- La probele practice, candidatul trebuia sa dovedeasca multa experienta practica.
Dupa ce au participat la astfel de concursuri, au venit in catedra tinerii asistenti pe atunci Bogdan Ghilic-Micu, Gabriel Zamfir, Tataru Adina, Floarea Nastase, Radu Marsanu, Daniel Luca, Irina Stefanescu.
A existat o cutuma ca in catedra de Informatica economica sa nu se vina pe posture didactice mari, adica sa se dea concursuri pentru ocuparea directa a posturilor de conferentiar sau de profesor universitar de catre persoane din exterior. Cutuma s-a mentinut pana in ziua de azi. Adica nicio persoana care n-a activat in invatamantul superior nu a intrat in catedra de Informatica economic ape un post de conferentiar sau de profesor. Altfel s-a pus problema daca unii cercetatori au avut ani in sir ore in regim de plata cu ora la discipline de informatica si s-au remarcat prin realizarea de produse software utilizate de studenti, asa cum a fost in cazul lui Csaba Fabian care a venit prin concurs pe post de conferentiar sau au fost colegi care erau conferentiari la alte universitati si au candidat sa devina profesori la noi, asa cum a fost cazul profesorului Horia Georgescu. Au venit din productie sau din cercetare pe posturi de lector universitar Vasile Avram - 1995, Adrian Vasilescu - 1992, Vladut Teodor - 1992, Manole Velicanu -1993.
Dupa constituirea catedrei s-a trecut la definirea planurilor de invatamant. Atunci am vazut pentru prima data profesori pe care nu i-a interest niciodata studentul, ci propria lor persoana, in incercari disperate de a impune discipline care nu au avut si nici nu aveau legatura cu viata reala, ci erau ceea ce invatasera ei in studentia lor si ramasesera impietriti acolo, desi domeniile in care ei activau isi schimbasera metodele de cercetare, evoluasera si devenisera altceva, cu totul altceva. Ei ramasesera intr-un descriptivism lozincard, exact asa cum invatasera toata viata, ca numai daca citeau cuvantari ale boss-ului din Scateia, au materie prima de rontait saptamani in sir, pana la urmatoarea zicere. Numai ca noi, cei ce alcatuiam colectivul catedrei, am avut taria de character si duritatea de a-i refuza, uneori cu cuvinte mai dure, raspunzand cam in acelasi fel insistentei lor de a cauta sa se regaseasca in planul de invatamant al sectiei de Informatica Economica si nu oricum, ci cu materii pe doua semester si musai, finalizate cu examen sau si mai rau cu examene. Seful de catedra s-a instalat in sala 2313 si usa cabinetului sau era tot timpul deschisa. A muncit mult la coagularea unui colectiv adevarat, pentru ca veneam dintr-o catedra unde fiecare face ace vroia si seful de colectiv de atunci, orgolios din fire, nu suporta ideia unei echipe care i-ar fi creiat problem, mai ales ca se stia ca unde-i unul nu-i putere/la nevoi si la durere, iar noi eram cu mult mai multi decat doi si omul era de-a dreptul ingrozit prin ceea ce am fi realizat daca eram uniti. Profesorul ion Gh. Rosca, cu stilul sau de lucru, prietenos, cu cuvinte bine alese si cu mult, chiar foarte mult calm, reusea sa ne scoata din cele mai dificile situatii. Am sa spun ca ani in sir, nu au existat conflicte intre noi, ceea ce a facut sa ne cunoastem mult si sa ne respectam.
revenire

8.2 Conferinta IE

Inca din anul 1992 s-a conturat ideia de a organiza un simpozion international de Informatica Economica, considerandu-se ca:
- Exista forta realizarii unui asemenea eveniment ca anvergura si nivel al cheltuielilor
- Membrii catedrei formau acel grup de lucru in stare sa deruleze activitati organizatorice, stiintifice dar si de management care sa finalizeze cu succes un simpozion international
- Fiecare dintre profesori aveau relatii in mediul economic dar si in mediul academic legat de IT astfel incat sa existe modul de comunicare adecvat pentru a avea certitudinea ca odata lansat simpozionul, vor veni lucrari valoroase
- Introducerea unor criterii riguroase de evaluare si definirea de reguli privind prezenta si prezentarea vor arata ca acest simpozion international este altceva fata de tot ce se organiza ca manifestare stiintifica in tara noastra
- Folosirea experientei bogate existente in organizarea si derularea evenimentelor stiintifice din strainatate daca este folosita inteligent va permite obtinerea unui simpozion important pentru toti cei ce activeaza in domeniul informaticii aplicate in economie
- Avem prieteni care sa ne sprijine efficient si care sa fie alaturi de noi astfel incat prima editie sa fie altceva ca amploare, ca nivel stiintific si mai ales prin participarea specialistilor din IT&C din strainatate.
Pornind de la aceste considerente, s-a procedat la:
- Alcatuirea calendarului simpozionului international
- Definirea tematicii
- Specificarea ariilor tematice
- Informarea specialistilor din universitatile romanesti, din institutele de cercetari si din organizatii care aveau tangent cu calculatoarele si cu productia de software
- Identificarea de sponsori
- Stabilirea unui mod coherent de a asigura comunicarea prin mijoacele mass-media
- Definirea grupului de coordonare a manifestarii stiintifice
- Creiaraea contextului care sa conduca la publicarea volumului si la alcatuirea mapei.
Spiritul managerial al profesorului Ion Gh. Rosca si-a spus cuvantul, acesta identificand detaliile necesare obtinerii unui eveniment stiintific perfect, dar si stabilind cu tact si cu talent care sunt persoanele care sa duca la bun sfarsit fiecare dintre actiuni, precum:
- Structurarea si tiparirea afisului simpozionului
- Realizarea bannerului
- Inchirierea steagurilor reprezentand tarile care au avut participant
- Planificarea salilor pe sectiuni
- Afisajul din zilele simpozionului
- Modul de gestionare a resurselor din pauzele dintre prezentari
- Asigurarea logisticii
- Derularea mesei rotunde
- Stabilirea programului pe sectiuni, sali, zile si ore
- Organizarea prezentarilor facute de firmele participante cu exponate
- Primirea, cazarea si asigurarea conditiilor de hrana a oaspetilor.
Nu a fost nimic lasat la voia intamplarii. Ca detaliu, trebuie spus ca a existat o persoana care s-a ingrijit de lipirea pe pereti a indicatoarelor unde se afla toaletele si de activitatea personalului care a asigurat curatenia si materialele necesare in acele spatii, totul fiind catalogat in final ca fiind asociat unei organizari perfecte. Pe masura ce se apropia momentul deschiderii simpozionului, au fost contactate personalitati, au fost stabilite locurile la masa prezidiului si au fost facute ecusoanele, mapele, au fost instalate punctele de coffee break, iar companiile care participau exponatele au fost informate despre locatiile, respectiv, spatiile ocupate, astfel incat in preziua deschiderii sa vina cu tehnica de calcul. Iata, ca pentru prima data dupa revolutie, in central Bucurestilor, avea loc una dintre cele mai impoprtante manifestari stiintifice. Au fost mobilizati studentii si profesorii din facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica economica, pentru a participa atat la deschidere, cat si la lucrarile pe sectiuni. In timp, au fost si unii nefericiti carora le-a venit ideia, asemeni contrademonstratiilor din anii '90, sa organizeze tot in ASE, exact in acelasi interval, un ceva care sa rivalizeze cu manifestarea organizata de noi, numai ca oricata silinta si-au dat au esuat lamentabil. Spre deosebire de alte manifestari, la un nivel absolut rezonabil al taxei, fiecare participant a primit o mapa cu volumul impozant al lucrarilor conferintei, programul cu sectiuni si lucrari, Economic Informatics Department Monography, tichete pentru cafea si multe material promotionale oferite de sponsorii nostri. Se stie ca exista manifestari cu taxe de 3-5 ori mai mari care ofera numai un CD cu lucrarile. De la o editie la alta a crescut gradul de respingere, a fost impusa elaborarea comunicarilor in limba engleza si termenele au ramas exact asa cum s-a stabilit initial, iar autorii a avut posibilitatea sa prezinte o singura lucrare, numai respectand strict calendarul impus.
Asa cum s-au desfasurat activitatile din programul primei editii, toata lumea a conchis ca a fost un mare succes, pentru ca:
- S-a respectat strict programul, neadmitand interschimburi de lucrari si nici depasiri ale celor 15minute alocate unei prezentari
- Expozitiile de tehnica de calcul in central orasului, caci ASE este in central orasului, a atras numerosi vizitatori, iar tehnica de ultima ora a impresionat pe toata lumea
- Dialogurile cu personalitati marcante din domeniul IT au creiat o deschidere speciala pentru toti cei care activeaza in Economic Informatics Department
- Noile legaturi care au aparut in ceea ce priveste participarea specialistilor din alte tari au dat noi deschideri abordarilor de la disciplinele care se predau studentilor, apropiind continutul de cele mai noi cunostinte care se predau la mari universitati din intreaga lume - Managementul intregii manifestari a fost impecabil, toate problemele de detaliu fiind rezolvate rapid.
In ultima zi de prezentari pe sectiuni a lucrarilor, dupa amiaza s-au organizat la editiile din 1993 si pana in 2005 mese rotunde pe teme de maxima importanta pentru informatica economica, sub egida Micrisoft Romania, unde un rol cu totul special l-a jucat Paula Apreutesei, ansolventa de frunte a facultatii noastre, promotia 1984, care avea o pozitie importanta in respective companie. Am avut privilegiu de a colabora impreuna atat la elaborarea lucrarii de finalizare a studiilor universitare, cat si intr-un stagiu doctoral, finalizat stralucitor cu teza intitulata Modele de estimare a costurilor software pentru aplicatii de retea, in anul 2000.
Dupa fiecare editie, a fost organizat cate un eveniment social, concretizat prin excursii de doua zile la Predeal - 1993 si 1995, 1997, Cheia - 1999, 2001, 2003, 2005, 2007 si 2009, Cheile Fundatei - 2012, Moieciu - 2013, Murighiol - Delta Dunarii - 2014. Pentru invitatii din strainatate a fost un excelent prilej sa vada unele dintre frumusetile ale tarii naostre.
Hotararea ca evenimentul sa fie o data la doi ani ne-a dat posibilitatea sa asiguram o organizare complete sis a urmarim cresterea calitatii lucrarilor care se prezentau. Faptul ca de la editie la editie s-a definit o tematica noua si sectiunile au suferit mici modificari, s-a obtinut mentinerea in actualitate a evenimentului, stiuta fiind dinamica domeniului informaticii economice. Perseverenta cu care s-a mentinut publicarea volumului, cu exceptia editiei din 2011 cand a fost editat un CD, a permist mentinerea Conferintei Internationale de Informatica Economica in topul manifestarilor stiintifice din tara noastra, care iata in 2015 va fi la editia a XV-a.
La Conferinta au participat de-a lungul timpului specialisti din tari precum Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Germania, Franta, Republica Irlanda, Anglia, Portugalia, Italia, Argentina, Japonia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Olanda.
In 1997 s-a decis ca dDepartamentul nostrum sa iasa in lume si cu un jurnal stiintific. Lucrurile nu au fost complicate pentru ca:
- Se pastra traditia, revista numindu-se Informatica Economica
- Asociatia INFOREC avea forta financiara sa sustina un asemenea demers
- Experienta de la redactarea volumului conferintei trebuia mentinuta si fructificata
- Colegii din department aveau rezultate ce trebuiau facute cunoscute
- Exista un colectiv puternic care sa asigure coordonarea strangerii si editarii de articole
- Disciplina din department era garantia ca numerele vor apare trimestrial
- Nivelul de exigent recunoscut de la conferinta asigura calitatea articolelor
- Conexiunile cu alte universitati ofereau o foarte buna acoperire
- In ASE editura permitea obtinerea numerelor la timp si in conditii grafice de exceptie.
S-a trecut la treaba si trimestru de trimestru, din 1997 si pana in zilele noastre, se tiparesc cele patru numere ale revistei cu articole care dau posibilitatea cercetatorilor din domeniul informaticii economice sa prezinte realizarile lor. Trebuie remarcat faptul ca aici au publicat si numerosi autori din strainatate. Faptul ca articolele sunt supuse unei analize de originalitate folosind exact acelasi mediu de analiza cu care sunt evaluate tezele de doctorat din punctual de vedere al preluarilor din literature, a dat o sansa in plus revistei Informatica Economica sa fie ferita de incidente neplacute. Au fost si cazuri ale unor autori care au incercat sa publice acelasi amterial in doua jurnale, dar vigilenta colegiului editorial a facut sa nu apara astfel de incidente ca fapte effective, care sa ne oblige sa producem texte care sa clarifice situatii neplacute pentru toata lumea sis a remedieze atingeri ale unor drepturi pentru autori necitati sau ale caror rezultate ar fi fost preluate fara a respecta reguli de etica profesionala.
Din anul 2009 s-a trecut la elaborate pe tematici, lucru important si s-a considerat ca directorul de numar permite o foarte buna descentralizare si mai ales concentrarea de articole care sa arate stadiul cercetarii in zone ale informaticii economice bine precizate. Tineri precum Anca Andreescu, Octavian Dospinescu, Paul Pocatilu, Catalin Boja, Cristian Ionita, Adrian Visoiu, Claudiu Vinte, Lorena Batagan, dar si profesori cu experienta precum Floarea Nastase, Ion Lungu, Gheorghe Sabau, Mihaela Muntean si Alexandru Isaic-Maniu, au coordonat rand pe rand cu mare succes dar si cu inalt nivel de profesionalism si responsabilitate numele ale revistei Informatica Economica, reusind sa contribuie decisive la cresterea calitatii si prestigiului acesteia.
revenire

8.3 Asociatia INFOREC

In anul 1992 un grup de profesori din catedra de Informatica Economica au imbratisat ideia profesorului Ion Gh, Rosca de a se reuni in cadrul unei asociatii profesionale care sa incurajeze dezvoltarea invatamantului de informatica economica din tara noastra prin cursuri de specializare adresate studentilor, prin editarea de acrti, prin organizarea de manifestari stiintifice, prin premierea unor personalitati care au dat dovada de sprijin efficient la atingerea obiectivului asociatie, prin dezvoltarea de actiuni de coordonare a programelor de invatamant a tuturor sectiilor de informatica economica din toate universitatile romanesti. A fost elaborate statutul asociatiei in anul… care a fost supus dezbaterii membrilor fondatori Ion Gh. Rosca, Ion Lungu, Ioan Odagescu, Adrana Ionescu, Gheorghe Dodescu, Ion Ivan, Bogdan Ghilic-Micu, Rodica Mihalca, Nicolae Apolei, Constantin-Gelu Apostol…….
S-a mers la tribunal si din data de …. Asociatia INFOREC a devenit operational initiind o serie de activitati dintre care, cele mai importante sunt:
- Organizarea tuturor editiilor Conferintei Internationale de Informatica Economica
- Organizarea redactiei pentru revistele gestionate de catedra de Informatica Economica, astfel incat sa se asigure un inalt nivel stiintific al continutului fiecarui numar
- Organizarea pe arii tematice a numerelor revistei Informatica Economica, avand cate un responsabil care isi asuma aspecte legate de respectarea tematicii, de nivelul stiintific al articolelor si de latura etica a redactarii, asigurand originalitatea acestora
- Tiparirea fara intrerupere din anul 1997 a numerelor revistei Informatica Economica - Tiparirea tuturor numerelor revistei Economy Informatics
- Organizarea de mese rotunde legate de dezvoltarea invatamantului de informatica economica odata cu desfasurarea Conferintei Internationale de informatica economica
- Tiparirea volumelor Conferintei Internationale de Informatica Economica
- Atragerea de sponsori care sa sprijine manifestarile stiintifice ale catedrei
- Organizarea conferintei internationale de securitate informatica SECIT
- Achizitionarea de componente pentru cresterea performantei calculatoarelor din laboratoarele catedrei
- Participarea la elaborarea de proiecte de cercetare stiintifica si participarea la competitii pentru a obtine finantarea necesara derularii activitatilor
- Organizarea de concursuri profesionale pentru studenti
- Organizarea in parteneriat cu catedra de Informatica Economica a centrului de exclenta ECOINFOSOC
- Dezvoltarea colaborarii cu nprofesori din zona informaticii economice de la Academia de Studii Economice din Republica Moldova
- Acordarea premiului Grigore C. Moisil
- Participarea activa la desfasurarea mai multor editii a Universitatii de Vara a Studentilor Economisti, in colaborare cu Fundatia Pro Oeconomica, prilej cu care peste 100 de studenti din tara dar si din Republica Modova, la care s-au adaugat si elevi olimpici, au audiat prelegerile unor renumiti oameni de cultura si ale unor specialisti din dolemiul IT
- Organizarea de prezentari a sectiei de Informatica Economica in licee din Bucuresti dar si din tara, astfel incat viitorii candidate sa stie exact ce inseamna a fi student la facultatea CSIE, sectia Informatica Economica
- Efectuarea de propuneri impreuna cu DICE si sprijinirea acordarii titlului de Doctor Honoris Causa unor personalitati din lumeastiintifica romaneasca si din strainatate pentru merite deosebite in dezvoltarea informaticii economice la noi in tara.
Existenta asociatiei INFOREC a cunoscut o continua dezvoltare, in timp numarul membrilor ei a crescut semnificativ, ajungand de la… la….. Au devenit membri ai asociatiei INFOREC profesori de la Universitatea Babes-Bolyai, de la Universitatea de Vest din Timisoara ….
Primul presedinteal INFOREC a fost pana in partea a doua a anului 2013 profesorul Ion Gh. Rosca, iar dupa aceea a devenit presedinte profesorul Ion Smeureanu, actualul decan al Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica, unul dintre membri fondatori ai asociatiei.
revenire

8.4 Premiul Grigore Moisil

Intr-o sedinta de catedra in anul 199… s-a discutat pentru prima data de acordarea unei diploma si a unei medalii cu ocazia sedintei festive de deschidere a Conferintei Internationale de Informatica Economica. Intrucat profesoara Afrodita Iorgulescu avea o relatie speciala cu doamna Moisil, sotia marelui mathematician Grigore Moisil, unul dintre fondatorii scolii de informatica rin tara noastra, propunerea ca premiul sa se numeasca Grigore Moisil, iar diploma si medalia sa fie inmanate chiar de doamna Moisil, a fost acceptata fara reserve, de toti membri INFOREC. S-a trecut la stabilirea detaliilor, mai intai fiind contactata doamna Moisil care si-a dat acordul de a participa la festivitatile de inmanare a diplomelor si medaliilor la editiile Conferintei Internationale de Informatica Economica si acum dar si in viitor. A fost redactat textul si a fost proiectata medalia. Conceptia de baza a fost ca Premiul Grigore Moisil sa fie inmanat tuturor celor care au adus contributii majore la dezvoltarea informaticii economice in Romania. Textul care este inscris pe diploma este: structurat pe trei parti.
In prima parte este prezentata personalitatea marelui mathematician Grigore Moisil, cu urmatorul text:
Grigore C. Moisil s-a nascut la Tulcea, la 10 ianuarie 1906 si a murit la 25 mai 1973. A fost membru al Academiei Romane, al Academiei din Bologna si al Institutului International de Filosofie. Grigore C. Moisil a fost profesor de logica matematica si de informatics la Universitatea din Bucuresti si a predat in numeroase universitati din Europa si America de Nord. Grigore C. Moisil a fost personalitatea principala care a promovat informatica si cibernetica in mediile academice si universitare, precum si in liceele din Romania. El a folosit autoritatea sa stiintifica pentru a-i încuraja pe oamenii de stiinta din Romania sa construiasca primele calculatoare, care au aparut in 1957 si 1961. Grigore C. Moisil este singurul roman care a primit, în 1996, premiul COMPUTER PIONEER, acordat de IEEE Computer Society. Premiul Grigore C. Moisil a fost stabilit in 1998 de catre Asociaţia pentru Promovarea Invatamantului de Informatica Economica - INFOREC - pentru a-i recunoaste si onora pe acei oameni ale caror eforturi si rezultate au contribuit la sprijinirea si dezvoltarea informaticii economice. Premiul se acorda anual.Recunoasterea este gravata pe medalia Grigore C. Moisil, special realizata pentru asociatie.
Partea a doua este destinata prezentarii personalitatii careia I se acorda Premiul Grigore C. Moisil, aratand numele acesteia, o descriere a activitatii sale stiintifice, dupa care sunt redate acele elemente din care rezulta contributiile sale la dezvoltarea invatamantului superior de informatica economica si care au stat la baza alegerii sale pentru a i se acorda premiul. Sunt detaliate scolile urmate, modul in care a obtinut titlul de doctor in stiinte, parcursul sau academic, publicatiile sub forma de carti, articole, participari la conferinte si proiecte de cercetare. Este scoasa in evident legatura sa cu Academia de Studii Economice si mai ales este descriesa colaborarea cu catedra de Informatica Economica.
Partea a treia este dedicate enumerarii personalitatilor carora li s-a acordat de-a lungul timpului Premiul Grigore C. Moisil. Pana acum, acest premiu a fost acordat urmatoarelor personalitati:

Paul BRAN - 1998
Florin-Gheorghe FILIP - 1999
Dragoș-Alexandru VAIDA - 2000
Dan-Mihai Racoviţan - 2001
Ion DUMITRACHE - 2002
Doina Banciu - 2003
Ştefan Niţchi - 2003
Dumitru TODOROI - 2004
Dumitru OPREA - 2005
Silviu HOTĂRAN - 2007
Gheorghe PĂUN - 2008
Nicolae TOMAI - 2010
Ioan ANDONE - 2011
Valer ROŞCA - 2012
Victor Valeriu PATRICIU - 2013
Dinu AIRINEI -2014.

Trebuie spus ca solemnitatea inmanarii acestui premiu este speciala si modul de prezentare, este de asemenea, special. Diploma este inte coperti de piele, medalia are o caseta foarte elegant si faptul ca este personalizata creste si mai mult valoarea si semnificatia momentului. Am fost de fata la toate ceremoniile de acordare ale acestui premiu si trebuie sa spun ca profesorul Dragos Vaida a primit acest premiu la propunerea mea, iar argumentele au fost strict legate de faptul ca domnia sa a activat in Centrul de Calcul dar a avut si cursuri de metode numerice, de analiza matematica si de programare in limbajul ALGOL in vremea studentiei mele. Trebuie sa spun ca profesorul Dragos Vaida a fost conducatorul stiintific al lucrarii mele de licenta, cum se zice acum, intitulata Rutine interpretative si rutine compilative si care daca ar mai exista undeva arhivata si ar fi luata la analiza si in legatura cu plagiatul si cu rezultatele originale, as ramane cu fruntea sus, pentru ca domnia sa a avut grija sa ma indrume in asa fel incat sa fac o lucrare cu care sa ma mandresc peste ani. Mai mult, profesorul Dragos Vaida mi-a dat manunscrisul lucrarii sale de Tehnici de compilare sa-l citesc si sa ma documentez. A fost ceva extraordinar! Am citit si am citat aceasta lucrare, specificand faptul ca era in manuscris. Peste ani, am dat si eu unui student lucrarea Metrici software, tot in manuscris si am avut surpriza ca respectivul o prelease cuvant cu cuvant in lucrarea sa, ceea ce a determinat o reactive destul de violent din partea mea. Era dupa 1989 si lumea se schimbase foarte mult, fara a fi convins ca schimbarea era in bine. Medalia are si ea urmatorul text pe anver……., iar pe revers este scris numele celui care o primeste, precum si anul in care a fost decernata medalia si diploma.
Imi amintesc cu mare emotie clipa in care presedintele INFOREC, profesorul Ion Gh. ROSCA a dat citire continutului diplomei si a anuntat in Aula Magna ca se acorda Premiul Grigore Moisil lui Paul BRAN, rectorul Academiei de Studii Economice, personalitatea care prin tot ceea ce a intreprins, a sprijinit hotarator dezvoltarea informaticii economice in ASE si simultan, in tara noastra, stiut fiind rolul catedrei de Informatica Economica din facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica in a coagula tot ce este informatica economica in universitatile romanesti. Atunci presedintele INFOREC a oferit diploma , iar doamna Moisil a inmanat premiantului medalia. Doamnei Moisil I s-a oferit un buchet superb de flori. Atmosfera a devenit cu totul speciala in sala de la acel moment. Era marcat un moment foarte important pentru scoala de informatica economica din tara noastra, intrucat s-a realizat pentru prima data o legatura puternica intre doua scoli de informatica romanesti, respectiv, intre scoala teoretica de informatica al carui reprezentant a fost marele Grigore Moisil si scoala de informatica economica, aflata in plina afirmare.
Regula de baza a fost ca acest premiu sa fie dat unor personalitati din afara catedrei de Informatica economica, pentru a nu se ajunge la situatia jenanta de a ne da premiul intre noi, asa cum se face la festivalurile incarcate de provincialism. Asa se explica faptul ca niciun membru al catedrei de Informatica Economica, asa cum si titlul de Doctor Honoris Causa nu se da unei personalitati de catre universitatea pe care aceasta a absolvit-o, nu a fost acordat niciunui coleg de catedra, fara a-mi da seama daca acestia au suferit sau nu. Se vede foarte clar stransa legatura dintre scolile de informatica economica din Bucuresti si din Cluj-Napoca, prin acordarea premiului Moisil profesorilor Racovitan, Nitchi si Tomai de la Universitatea Babes-Bolyai, cu care noi avem o foarte stransa legatura, prin coordonarea programelor de invatamant, elaborare de cursuri universitare in colective mixte, venirea profesorilor de la Cluj sa predea la masterful de Securitate Informatica, participarea in comisii de sustinere publica a tezelor de doctorat dar si prin participarea la comisiile de concursuri de promovare pe posture didactice de coonferentiar universitar sau de profesor universitar in zona informaticii economice. Personalitatea lui Gheorghe Paun, matematician cu rezultate stiintifice remarcabile, a fost evidentiata la nominalizarea sa in anul 2008. Stiam foarte multe despre cercetarile deosebite ale lui Gheorghe Paun, insa tot timpul am utilizat in zona metricilor software un rezultat remarcabil obtinut de acesta si anume demonstrarea faptului ca niciun indicator nu este in acelasi timp senzitiv, necompensatoriu si necatastrofic. Un indicator are cel mult doua din cele tre proprietati, niciodata nu le indeplineste simultan pe toate trei. Am intrat in posesia materialului publicat de Gheorghe Paun intr-o lucrare la Universitatea din Tokyo, atunci cand autorul articolului, foarte tanar cadru didactic la Universitatea Bucuresti, m-a primit in cabinetul sau, undeva la un etaj foarte aproape de nori, din cladirea Universitatii Bucuresti.
In anul 2014 premiul a fost decernat profesorului Victor Valeriu Patriciu, personalitatea care a contribuit in mod hotarator la impunerea unui nivel de calitate cu totul special cursului de master de Securitate Informatica, prin cursurile predate si prin capitolele scrise in Informatics Security Handbook, aparut in Editura ASE in anul 2006. De asemenea, profesorul Patriciu a elaborate numeroase articole pe care le-a publicat in numerele revistei Informatica Economica, revista care are acelasi nume cu numele catedrei de la momentul aparitiei primului numar in anul 1997.
Academicianul Florin Filip este una dintre personalitatile care au sprijinit cu mare forta si pricepere invatamantul superior de informatica economica. Domnia sa a fost present cu articole in revista Informatica Economica, a participat cu prelegeri in catedra de Informatica Economica, a prezentat lucrari de mare interes in plenul unor editii ale Conferintei Internationale de Informatica Economica, iar de pe pozitia de director stiintific la ICI a sprijinit activitatea de cercetare a cadrelor didactice din catedra dar si a studentilor informaticieni care au derulat stagii de practica in laboratoarele instututlui. Sa ne amintim de contributiile cu totul remarcabile ale academicianului Filip la multe din editiile Scolii de vara a studentilor economist organizate de Fundatia Pro Oeconomica la Baile Tusnad. Toate prelegerile sale au starnit interesul studentilor si imi amintesc cum discutiile despre problemele ridicate de domnia sa erau continuate insistent si dup ace prelegerile erau incheiate, studentii dorind sa cunoasca si mai multe detalii. In anul 2014, academicianul Florin Filip, pentru modul special in care colaboreaza cu cei ce activeaza in domeniul informaticii economice a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice.
Despre profesorul Dumitru Todoroi trebuie spuse cateva cuvinte, pentru ca domniei sale i-a fost acordat premiul Moisil in anul 2004. Din start voiu arata ca profesorul Todoroi desfasoara cea mai constanta si prodigioasa colaborare cu departamentul de Informatica si Cibernetica Economica. De la prima Conferinta Internationala de Informatica Economica din 1993 si pana in present, profesorul Todoroi participa la activitati prin care se dezvolta colaborarea intre informatica economica din Bucuresti si cea din Republica Moldova. Cat timp s-a ocupat de participarea la Conferinta de IE organizata de catedra noastra, profesorul venea cu o echipa foarte consistent de colegi care isi prezentau rezultatele cercetarilor lor. Era valabila si reciproca, numerosi profesori din catedra de Informatica Economica au mers la sesiunile stiintifice organizate de Academia de Studii Economice din Chisinau. La cele la care am participat si eu, am observant preocuparea colegilor nostril din Chisinau de a avea un nivel stiintific foarte ridicat al comunicarilor, o participare a profesorilor din universwitati importante din capitalele unor state ce formau CSI. De asemenea, colegii din Chisinau au demonstarat ca sunt gazed perfecte, cu toate prilejurile. Vizitele la Cricova si la manastiri foarte vechi, incarcate de istorie, stau marturie celor afirmate de mine. Domnia sa este inspiratorul si sufletul manifestarilor stiintifice in care sunt angrenati studentii doctoranzi din universitati din Romania si de la Academia de Studii Economice din Chisinau, Republica Moldova. Profesorul Todoroi, antrenand tineri student care elaboreaza material, asigura participarea comisiilor de evaluare, coordoneaza latura tehnica a teleconferintelor si se preocupa de asigurarea calitatii volumului de lucrari care se publica an de an. Imi amintesc cu deosebita placere de verile in care profesorul Todoroi, impreuna cu 50 de studenti din Chisinau veneau editiile Universitatii de vara a studentilor economisti, organizata in august, de regula, la Baile Tusnad de Fundatia Pro- Oeconomica. Legatura noastra cu Institutul de Cercetari in Informatica - ICI este foarte veche. Intotdeauna ICI a sprijinit cercetarea de informatica economica si a preluat multi dintre absolventii sectiei de Informatica Economica din ASE. Colaborarea catedrei de Informatica Economica cu cercetatori din laboratoarele ICI s-a adancit dupa Revolutia din 1989. ICI a fost, este si va fi fanionul cercetarii stiintifice din informatica romaneasca. De fiecare data, profesorii din catedra IE au gasit in ICI un real sprijin, rolul doamnei profesor Doina Banciu fiind hotarator. Colaborarea stransa intre profesori din catedra IE si cercetatori din laboratoarele ICI, participarea in comun la derularea unor programe de cercetare-dezvoltare informatica si desfasurarea de stagii de practica in ICI de catre studentii informaticieni din facultatea de Cibernetica, au fost motivele esentiale care au condus la acordarea premiului Moisil doamnei profesor universitar doctor Doina Banciu pe anul 2003. Membrii INFOREC, reuniti in sala 2416 au aplaudat momentele care au urmat citirii motivatie care a stat la baza acordarii premiului, moment ce au constat in inmanarea diplomei si a medaliei de catre presedintele INFOREC, profesorul universitar Ion Gh. Rosca. Proaspata laureate a rostit o alocutiune din care se vedea emotia prilejuita de eveniment, prilej cu care a punctat ca si in viitor colaborarea dintre ICI si catedra de Informatica Economica se va adanci si se va diversifica. In anii care au urmat, tot mai multe cadre didactice au participat in programe de cercetare dezvoltate in colaborare de catedra cu laboratoare importante din ICI. De asemenea, autorii unor articole, provenind din randul tinerilor asistenti universitari sau lectori universitari, au publicat in revistele patronate de ICI, precum Revista Romana de Automatica si Informatica si prestigioasa revista Studies in Informatics and Control-SIC.
Profesorul universitar Oprea Dumitru, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, a primit in anul 2005 premiul Grigore Moisil, domnia sa fiind cunoscut pentru contributiile majore pe care le-a avut si le are si acum in ceea ce priveste dezvoltarea informaticii economoce romanesti. Domnia sa a contribuit in mod hotarator la coagularea unui colectiv puternic de cadre didactice de inalta tinuta profesionala care sa implementeze programele de dezvoltare a sectiei de Informatica Economica de la Universitatea Cuza din Iasi. Colaborarea domniei sale cu catedra de Informatica Economica s-a realizat pe multiple planuri, incepand cu coordonarea progrmelor de invatamant pentru a obtine o abordare unitara la nivelul intregii tari pentru specializarea de informatica economica, continuand cu participarea in comisii de analiza si sustinere in sedinte publice a unor teze de doctorat pe probleme de informatica economica si incheind cu participarea la dezvoltarea de programe nationale de cercetare stiintifica pe probleme de informatica economica. Profesorul Oprea Dumitru este recunoscut in lumea stiintifica romaneasca drept o persoana profunda, avand abordari indraznete, cu rezultate de exceptie in domeniul managementului sistemelor informatice complexe, toata lumea recunoscandu-i meritele de a fi inclus in galeria creatorilor invatamantului universitar de informatica economica din tara noastra.
Din motive pe care nu le inteleg, in anii 2013 si 2011 premiile Moisil nu au ajuns la destinatori in sedinte festive, cei carora le-au fost atribuite neparticipand.
Criteriile stricte de alegere a celor care sunt nominalizati pentru a primi premiul Moisil dau greutate acestuia si fac din momentul anuntarii unul deosebit de important, iar decernarea este tot timpul legata de evenimente deosebite din viata Departamentului de Informatica Economica - DICE.
Munca de a mentine la un nivel foarte ridicat evenimentul care se finalizeaza prin acordarea premiului in sedinta festiva, este o munca dificila, plina de responsabilitate, pentru a creia acel context care sa puna baze solide in ceea ce priveste continuarea procesului de dezvoltare a invatamantului superior de informatica economica, fiecare dintre premianti trebuind sa-si intensifice implicarea in a dezvolta noi actiuni, noi programe astfel incat departamentul de Informatica si Cibernetica Economica sa se mentina in plutonul de frunte al cercetarii si absolventii sectiei de Informatica Economica sa-si gaseasca in viitor locul lor bine meritat pe piata muncii de aici sau din alte tari, asa cum s-a intamplat si se intampla si in prezent.
revenire

8.5 Deschidere spre lume

Orice inceput este foarte dificil, mai ales cand este vorba de a iesi in lume. Pentru a fi cunoscut, trebuie gasite modalitati concrete de a intra in contact cu cei din jur. Mai intai a trebuit sa fie creiate contacte cu colegii din alte universitati. Perseverand, s-a ajuns sa se deruleze colaborari cu colegii avand specializarea informatica aplicata in economie, adica un fel de informatica economica, de la universitatile din Cluj, Iasi, Timisoara dar si din Brasov si Constanta. Legaturile personale cu colegi de la Universitatea Bucuresti, Universitatea din Craiova si Universitatea Politehnica Bucuresti ne-au permis inceperea unei colaborari in cadrul unor proiecte Tempus. Ideia de a lansa Conferinta Internationala de Informatica Economica in anul 1993 a fost elemental cheie in realizarea deschiderii catre lume. Asa cum a fost gandita conferinta atunci, sprijinul deosebit de care ne-am bucurat din partea staff=ului Academiei de Studii Economice, realizarea expozitiei de tehnica de calcul in laboratoarele catedrei de Informatica Economica dar si pe holurile de la parterul si de la etajul intai al cladirii din Dorobanti, au fost detonatorul esential al exploziei colaborarilor cu profesori din Republica Moldova dar si din alte tari ale lumii. In seara care a precedat deschiderea primei editii a Conferintei Internationale de Informatica Economica, o echipa puternica formata din profesori de la Academia de Studii Economice din Chisinau - ASEM, a venit sa onoreze cu prezenta, dar mai ales cu lucrari deosebit de interesante manifestarea stiintifica in care noi, cei din catedra de Informatica Economica, ne puseseram mari sperante. Atunci l-am cunoscut pe marele profesor si character care este Dumitru Todoroi. Atunci i-am cunoscut pe profesorii Tamara Zacon, ……………………………..(de pus profesorii din Moldova dupa cum sunt ei in volum)……
Tot la prima editie a Conferintei Internationale de Informatica Economica, a participat un grup important de cercetatori si de profesori din Franta si aici trebuie scoasa in evident contributia esentiala a profesorului Ioan Roxin care mai intai si-a facut un doctorat in Franta, dupa care a continuat sa lucreze la o universitate de acolo si a parcurs rand pe rand toate treptele, ajungand sa fie profesor titular. In 1993 au venit cu lucrari ,,,… (de pus profesorii francezi)…..
O prezenta activa la toate editiile Conferintei IE, incepand cu 1993 si incheind cu editia din 2009, a fost Faghiura, o personalitate cu contributii importante in domeniul managementului in care sunt utilizate tehnici si metode modern, lucrarile sale fiind primate cu interes, mai ales pentru ca in ele erau concentrate atat aspect teoretice, cat si aspecte practice desprinse din experienta autorului in mediul de afaceri din Austria. Numerosi colegi din catedra de Informatica Economica si nu numai isi amintesc cu nostalgie de ospitalitate a lui Faghiura, ospitalitate de care a dat dovada ori de cate ori i-a avut ca invitati de onoare. Si profesorul Csaba Fabian, cel care finalizase prin anii ’70 un doctorat la Universitatea din Bonn a reusit sa contacteze colegi si colaboratori de la universitati din Europa de Vest, convingandu-i sa vina cu lucrari la prima editie dar si la celelalte editii ale Conferintei IE.
In anul 1994 profesorul Ion Smeureanu a derulat un stagiu de cercetare la Universitatea din Geneva, prilej cu care a construit o relatie speciala cu profesorii de acolo. El a continuat colaborarea cu acestia pe un traseu de foarte multi ani, iar in intervalul 2009-2012 a derulat un contract finantat de statul elvetian pe probleme de………………….. (titlu si cu cine…).
Incepand cu anul 1999 (?????????) s-a derulat un program de cooperare transfrontaliera intre Universitatea din Russe, Bulgaria si Academia de Studii Economice din Bucuresti, program care a cuprins cursuri de master de administratie dar si de informatica economica. Personal, impreuna cu mai tanarul meu coleg Marius Popa am gestionat component de informatica economica. Pe parcursul celor doi ani, studentii au audiat cursuri predate de profesori din Germania, Bulgaria si Romania, iar in anul al doilea, au participat la un stagiu de practica de sase luni in Germania, unde profesorii de la Universitatea din Bremen au asigurat un continut cu totul special, foarte diferit de cum decurge practica studentilor in tara noastra, accentual fiind pus pe latura integrarii in productie a studentilor, astfel incat acestia sa lucreze efectiv si la terminarea studiilor acomodarea lor cu productia sa fie extrem de rapida. Cu acest prilej au fost publicate o serie de volume care au inclus lucrari elaborate de profesorii din Germania, Bulgaria si Romania, profesori care au predate la cursurile de informatica economica ale programului BRIE care se desfasurau la Giurgiu.
Au mai fost si alte moment importante ale largirii orizontului si dezvoltarii de conexiuni cu specialist si cu profesori de la alte universitati din lume. Numai faptul ca profesorul Ion Gh. Rosca a primit in mai multe randuri titlul de Doctor Honoris Causa al unor renumite universitati din strainatate, a fost inregistrata o suita de moment de mandrie stiind ca rectorul Aeste profesor in catedra noastra de Informatica Economica. …. De enumerate cateva universitati care i-au acordat titlul………………… Mai nou, tinerele cadre didactice din DICE au castigat programe de studii post-doctorale care au si component de derulare de stagii de cercetare la universitati din Europa.
Astfel, conferentiar universitar doctor Lorena Batagan a dzvoltat o stransa colaborare cu profesori de la Universitatea din…. Tot prin participarea la un proiect post-doctoral, conferentiarul Catalin Boja a colaborat cu profesori si cercetatori de la Universitatea din….
Lectorul doctor Mihai Doinea a derulat o bursa de studii pe cand lucre la elaborarea tezei de doctorat la….. Marinela Mircea… si de vazut si altii care au fost la burse….. Se stie ca volumele cu lucrarile Conferintei Internationale de Informatica Economica, sunt elaborate in limba engleza, ceea ce le confera o foarte larga circulatie. Asa se explica existent in numeroase biblioteci ale unor prestigioase universitati de pe cele cinci continente a acestor volume. Fiecare profesor membru al catedrei de Informatica Economica are sarcina de a lua cu el un volum al conferintei si atunci cand merge sa desfasoare un stagiu la o universitate, merge la biblioteca respective universitati si inmaneaza volumul, insotit de o scrisoare de prezentare semnata de presedintele INFOREC.
Revista Informatica Economica, dar si revista Economy Informatics au fost concepute astfel incat forma tiparita cu articole in limba engleza, sa fie expediate prin posta, catre bibliotecile unor universitati importante din toata lumea, precum….((( De luat universitati de la Ciurea….))). Dintre colegi, foarte multi au inteles sa contribuie cu articole sis a intretina spiritual in care au fost concepute cele doua reviste. Au existat si personaje care au stralucit prin absenta, lucru in primul rand pentru ei dar si pentru revista, intrucat diversitatea prezentelor este ceea ce das are si piper unui jurnal stiintific prin diversitate de subiecte.
Faptul ca din anul 2012 volumul cu lucrarile Conferintei Internationale de Informatica Economica este ISI indexat, arata perseverenta cu care este urmarita calitatea materialelor elaborate si prezentate la manifestarile stiintifice patronate de catedra de Informatica Economica si de catre Asociatia INFOREC.
KADO…..
In primavera anului 2003 s-a conturat ideia realizarii unui centru de accesare a resurselor internet IAC - Internet Access Center - de catre student dar si de catre alte persoane. Fundatia din republica Korea numita KADO oferea calculatoare dar si alte elemente de logistica universitatii care aloca in acest scop un spatiu adecvat. Cand au venit reprezentantii fundatiei acestia vizitasera mai multe locatii. Discutia mea cu profesorul Ion Gh. Rosca - prorector al ASE in acea vreme, a fost ca partea koreana sa primeasca exact ceea ce dorea. Reprezentatii KADO au vizitat cladirea ASE veche, cladirea din Eminescu dar si cladirea Ciberneticii. Dintre toate variantele, ei s-au oprit asupra holului de la parterul cladirii Ciberneticii si la sala 2013, despre care initial nu se discutase nimic. L-am rugat pe profesorul Ion Gh. Rosca sa fie de acordsi cu solicitarea suplimentara. Parca o forta supranaturala ne ocrotea si conducerea ASE a fost de accord ca la parterul cladirii Ciberneticii sa se organizeze central Internet sis ala 2013 sa fie reamenajata pentru a devein multifunctionala in raport cu exigentele fundatiei KADO. A inceput munca grea, intrucat trebuiau facute amenajari special. S-a lucrat zi si noapte. Un lucru special trebuia realizat: aducerea echipamentelor. A fost o problema de preluare din vama si de efectuare a transportului de calculatoare cu un autotren imens, care avea mari probleme de a se plimba prin central Bucurestilor si mai ales de a parca intr-o zona in care sunt nenumarate obstacole. Aici trebuie spus clar ca s-a facut dovada vointei politice de a face ceva util invatamantului superior, prin faptul ca doamna Diana Voicu pe atunci director in Ministerul Comunicatiilor si tehnologiei Informatiei - MCTI a avut interventii energice pentru a fluidiza toate fluxurile legate de preluarea containerelor. Tot aici trebuie sa spun ca doamna Adriana Ticau cu o functie foarte inalta in acelasi minister si-a adus o contributie majora in derularea intregului proiect. Inaugurarea IAC in …. A prilejuit tuturor celor care au participat la realizarea sa, marcarea faptului ca atunci cand se vrea sa se faca ceva, un vis devine realitate. Trebuie sa exista o singura conditie indeplinita si anume, sa se doreasca acestu lucru. De atunci si pana acum IAC a functionat si si-a dovedit utilitatea mai ales in randul studentilor dornici sa se informeze sau sa solutioneze probleme din mers cum se zice, atunci cand ai o ideie si trebuie verificata, fara a fi nevoie sa astepti pan ate afli in fata computerului de la biroul personal sau pana este liber un post de lucru intr-un laborator unde se intra numai pe baza de legitimatie.
In perioada …. Profesorii Gabriel Zamfir, Dragos Vespan si Horia Toma au efectuat un schimb de experienta in Seul, la ….. unde au participat la o serie de manifestari dedicate cresterii eficientei utilizarii IAC. Toti participantii au primit CERTIFICATE of COMPLETION pe data de 1 octombrie 2003 pentru a marca inceputul unei colaborari fructuoase.
Info-centrul a fost inaugurat in …. In prezenta presedintelui fundatiei KADO, domnul …., in prezenta rectorului ASE dar fiind de fata si oficiali ai Ministerului Tehnologiei si Comunicatiilor. Noul info-centru s-a dovedit a fi un succes pentru ca:
- S-a asigurat acces gratuit si nelimitat la Internet studentilor din CSIE, pe baza de legitimatie
- Numarul statiilor de lucru a fost sufficient de mare incat nu s-au creiat fire de asteptare
- Dotarile au fost foarte performante asigurand in acest fel un traffic de inalta calitate
- Sala 2013, prin dotarile sale de excptie in zona utilizarii de mijloace multimedia a devenit un centru de atractie pentru toate cadrele didactice care desfasurau activitati special sau organizau manifestari stiintifice care necesitau o tehnologie IT&C avansata - Orarul de functionare a permis accesul unui numar foarte mare de student dar si a altor persoane la resursele Internetului, fara restrictii care sa limiteze utilizarea statiilor de lucru
- Fata de toate celelalte universitati, holul Ciberneticii a devenit un model de utilizare in regim liber a Internetului, imaginea celor ….(numarul statiilor) creind o imagine specifica si reprezentativa pentru o universitate aflata in mijocul unui proces rapid de dezvoltare, in cadrul societatii informationale
- A servit ca model pentru alte universitati in a dezvolta si implementa concepte moderne de solutionare de catre student a problemelor profesionale in afara laboratoarelor sau a salilor de seminarii si de curs, intr-un spatiu deschis bine organizat si operational in orice moment
- A impus un alt mod de lucru, caracterizat prin fluxuri directe, in care prin pozitionarea si conditiile statiilor de lucru s-a asigurat un acces civilizat la Internet, fara a se produce pierderi de echipamente si fara a introduce restrictii de utilizare a produselor software, toate elementele disponibile fiind anuntate transparent.
In timp, partea coreeana a asigurat mentenanta tuturor calculatoarelor, reusind astfel ca acestea sa permita rularea de aplicatii care necesitau un plus important de resurse in comparative cu momentul in care s-a produs inaugurarea.
Participari la conferinte stiintifice importante…((alti colegi))
Prin intermediul Asociatiei Project Management Romania - APMR s-a realizat pentru prima data in anul 2005 o participare la Congresul mondial de Project Management de la New Delhi - India, pentru prima data steagul tarii noastre fiind present la o manifestare de o anvergura exceptional. Acesta a fost inceputul, iar in anul 2007 s-a participat din aprtea romana cu lucrari la Congresul Mondial d Project Management de la Shangai, iar in anul 2009 s-a participat la Congresul Mondial de project Management de la Krakovia, de asemenea, cu lucrari pe sectiuni dar si cu o lucrare in plen a profesoarei Constanta Bodea, presedinta PM Romania, asociatie afiliata IPMA din anul 2004. Totul a inceput cu acceptarea de catre profesorul Roland Garais de la University of Economics and Business Administration din Viena, de a participa in cadrul proiectului TEMPUS EPROM in intervalul1999-2002. Toate activitatile derulate in acest proiect convergeau spre necesitatea definirii profesiei de project manager si in tara noastra, profesie care avea nenumarate titulaturi si definiri improvizate, pentru ca mult timp nu s-a acceptat denumirea de manager de proiect, la noi managerul fiind ceva de provenienta ancestral, ridicol de protejata. Intr-un tarziu a fost pusa problema de a accepta profesia de manager de proiect si catalogul profesiilor si meseriilor din Romania - COR, iata in 2014, nu are decat prfesia de manager sportive in lista sa, ceea ce inseamna ca managerul de proiect este inca o profesie clandestine aici si ramane un mare deziderat pentru cei ce o practica, pentru a o oficializa. Profesorul Roland Garais a publicat in tara noastra lucrarea Happy Project la Editura ASE in 2005, primid un exemplar cu autograf din partea autorului, fiind parteneri si colaboratori in proiectul TEMPUS EPROM. S-a continuat colaborarea si dupa incheierea proiectului Tempus, atat cu profesorul Garais cat si cu colaboratoarea sa dr. Martina Heumann de la aceeasi universitate.
Profesorii din catedra de Informatica Economica au participat la competitii cu diferite surse de finantare, propunand proiecte care au avut ca tematica imbunatatirea pregatirii profesionale a lor, prin efectuarea de stagii de lunga durata in universitati din strainatate. Au existat mobilitati in cadrul proiectelor TEMPUS IARCOD, TEMPUS EPROM si TEMPUS DÉCOR, dar si a proiectelor cu finantare de la Banca Mondiala sau din programe nationale coordinate de CNCSIS. Faptul ca profesorii romani au avut ocazia de a se integra in colective puternice de cercetare si de instruire de la Universitatea din Limerick, de la Universitatea tehnica din Eindhoven, de la Universitatea din Viena, de la Universitatea din Atena,Universitatea din Bremen sau de la colegiile Ostbayerische Technische Hochschule Regensburg, TEI- Technological Education Institutions Atena, au fost prilejuri excelente de a vedea cum se alcatuiesc programele analitice si cum se desfasoara activitatile de predare si de seminarizare moderne, schimburile de idei jucand un rol cu totul special in activitatea noastra de zi cu zi cu studentii de la Sectia de Informatica economica din ASE.
Numai prin stradanii proprii, profesorii din Catedra de Informatica Economica au reusit sa faca progrese, fiind necesar sa se aminteasca aici ca mult timp, acestia au avut contracte de cercetare si proiecte care reprezentau peste 80% din ceea ce a reprezentat proiecte de cercetare din programe finantate la nivel national sau international. Deschiderea spre lume s-a facut prin pasi marunti, cu perseverenta si cu dorinta de a progresa, lasand deschisa poarta colaborarii oricarei idei care avea ca directie imbunatatirea invatamantului superior de informatica economica din tara noastra.

revenire