|
Manea MANESCU a fost acel personaj care: - a introdus impreuna cu alti profesori, calculul economic - a militat pentru mecanizarea si automatizarea calculului economic - a fondat catedra de cibernetica economica - a contribuit esential la construirea a 3 mari cladiri ale ASE - a pus bazele cercetarii in cibernetica prin cerarea Centrului de Calcul - a venit cu triada moderna de invatamant-cercetare-productie. Functia deosebita in statul roman nu i-a permis sa exercite corect treburile de executie ale catedrei, drept care a avut tot timpul interpusi. Conducerea prin delegatie aere dezavantaje precum: - interpusii se cred adevaratii purtatori a mesajelor boss-ului - boss-ul nu are o imagine clara despre supusii lui si ia decizii aiure - supusii au o teama ancestrala fata de boss si nu stiu cum sa se manifeste - mesajele boss-ului sunt transmise distorsionat functie de cum gandeste transmitatorul - in jurul boss-ului se constituie un grup de tucalari care nu au altceva decat dorinta de a profita pentru ei - corul de slugi se largeste si-l sufoca pe boss - raman treburi urgente amanate sau nerezolvate - cei mici se simt frustrati ca nu au un tatic caruia sa i se jaluiasca - se creaza perceptia ca boss-ul imparte lapte si miere si alte catedre cred pe nedrept ca supusii acestuia sunt favorizati de soarta - se definesc relatii neviabile, ilegale intre structuri, ca asa vrea boss-ul, desi el nu stie despre ce este vorba. Sedintele de catedra sub Manea Manescu aveau loc in Aula Magna, intrucat el dorea spectacol, mase, omagieri si festivism. Ori, erau suficient de multi lingai care atunci cand cuvantau i se adresau cu Stimate tovarase academician Manea Manescu desi personajul nu era in sala, dar dadea bine daca ei vorbeau cu peretii... daca insa venea, profesorul, ca asa ii placea sa i se spuna, avea niste fraze stereotipe, dintre care unele se refereau la: - multiubitii conducatori - etanseitatea pe cursuri si pe seminarii - calitatea cercetarii - legatura cu productia. In rest, cei ce cuvantau in fata lui, erau aceiasi, cu limbi exersate, gata sa accepte orice, gata sa prinda din zbor exact ceea ce-i placea profesorului, care se bucura ca un copil mic pentru o acadea, daca cineva ii mai tragea o limba. Avea un secot care lucra pentru el. Sa nu spuna nimeni cate pagini a dactilografia Steluta trimise de unele si de alte slugi, pentru capitolele cursului de Cibernetica Economica, cu care numai unul ajungea la CC sa primeasca OK de la autorul inchipuit. Ca dupa Revolutie toti s-au dezis de el, asta este o alta poveste. Oricum de morti, numai de bine, chiar daca atunci cand traiau nu au avut masura lucrurilor. La Revolutie s-a intrat in biroul sau si i s-au furat tablourile, caci MM-ul avea gusturi si stia ce este valoarea caci era un om educat. Avuses mari profesori, el vorbind desopre profesorul sau Nicolae Iorga. Cand a facut 60 de ani, cand a facut 65 de ani s-a auto-omagiat in Aula Magna, asa cum si-a dorit, adica: - a avut sala plina - l-au laudat toti - a laudat ei pe tovarasul si mai ales pe tovarasa - si-a dat o diploma, parca - si alte aiureli de aniversare. Dupa condamnare, la revolutie, l-au uitat toti. Merita asa ceva? A murit parasit, el care a facut totusi ceva, contribuind la construirea celor 3 cladiri si inca altele.
Mircea BULGARU s-a inscaunat si sef de catedra si director al centrului de calcul stabilind performanta de a avea scrise mesaje destul de deocheate pe usa biroului sau datorita stilului sau de lucru absolut defectuos. Avea prostul obicei sa se inconjoare de slugi obediente, care, ba-i aduceau un detergent, ba-i dadeau o masa la restaurantul chinezesc, ba-l aduceau acasa beat cu masina. De condus, conducea dictatorial. Spunea poezii si in catedra si studentilor la curs. Mai avea chestia cu mana lui cea paroasa, de enerva peste masura. Statul de functiuni il facea cu niste trepadusi, reusind sa isterizeze pe toata lumea prin framantarile create din rautate sau din lipsa de caracter. Nu promova pe nimeni dar promitea unora si altora ca-i face profesori sau conferentiari. Era lunecos si indecis. Intersectiile mele cu acest personaj au fost catastrofale pentru mine, eu fiind apelat cu mai, injinerule. Ceea ce m-a deranjat pe mine la acest individ a fost faptul ca nu stia cum ne numim, desi el primea o indemnizatie pentru asta. El ne umilea punandu-ne sa ne facem singuri aprecierile pentru a primi calificativul de sfarsit de an. Ca s-a batut cu o femeie, nu mai pun la socoteala. Ca iesa plin de late blonde din birou, nici asat nu se mai pune. Stiu doar ca atunci cand a fost inlaturat, nu s-au gasit 3 garoafe sa i se ofere drept recunostinta. S-a mers la catedra de statistica unde se sarbatorea o Sfanta Elena si secretara a luat de la sarbatorita cele 3 garoafe, i s-au dat si vorba lui Eugen Barbu, la finalul romanului Princepele, toti lingai l-au parasit si la vama Giurgiului aceiasi messeri Niccolo asteptau pe noul domnitor, a se citi noul sef de catedra, pentru a-si folosi limbile lor exersate cu sarg, deja multi ani. | Pe mandatul acestuia au venit in catedra persoane care-i semanau foarte mult. Realitatea a dovedit ca asa stau lucrurile. Probabil potecile spre casa sa erau batatorite de cei care doreau oarece favoruri. Eu nu i-am oferit nimic, pentru ca relatia mea cu Mircea Bulgaru a fost afectata grav de o serie de evenimente ce vor fi detaliate in alt capitol,al acestor memorii. Stiu doar ca a deranjat pe toata lumea prin: - incurcaturi - imobilism - management defectuos - indecizie - arbitrariu - altele asemenea. Pe mandatul sau nu s-a intamplat nimic semnificativ, totul a fost gri, mai putin bairamurile date fie iarna, fie de 8 martie, unde ii placea sa fie in centrul atentiei, inconjurat de slugi si de co0rifei.
Virgil SORA a fost ca sef de catedra la fel de sters ca si decan. Imi amintesc de sedintele sale de catedra in care ca in cartile lui Sadoveanu, nu se intampla nimic. Totul mergea in virtutea inertiei, el pozand in baiatul bun, bland, pasnic si dragut. In realitate sub domnia lui Sora s-au intamplat o serie de lucruri nasoale, din faptul ca o catedra fara initiativa este o catedra care moare incet si sigur. Informatica a regresat, statistica lui cea demografica s-a lungit ca pelteua, cibernetica a stationat. Colectivele isi traiau sau mai bine zis isi tarau existenta aiurea, cu sedinte cu barfe si fara viata stiintifica. Se scurgea timpul fara semnificatii profunde, pentru ca seful era un om slab rau de tot. Si-a dat masura la Revolutie cand: | - era dezorientat - a facut sedinte conduse de altii - punea intrebari fara rost - dadea explicatii banale studentilor - dorea sa nu se schimbe prea mare branza - isi conserva functia - nu vedea tendintele. Pana a iesit la pensie Virgil Sora a fost persoana care a tinut informatica pe loc, neantelegand ca aceasta este unul dintre elementele de progres ale facultatii. Chiar dorinta lui de a impune disciplina de demografie la sectia de informatica era o exagerare. Desigur, demografia este o componenta esentiala dar undeva pentru specialistul in statistica, la master. dar pentru informatician, tot la master se lucreaza cu statistica demografica numai pentru a exemplifica operatii pe baze de date de mari dimensiuni ca la recensaminte sau cum se estimeaza coeficientii la modelele de evolutie a populatiei, folosind tot felul de sisteme de ipoteze. Considera capitolul Sora incheiat, fiind un capitol oarecare si atat.
Ion Gh. ROSCA a fost primul sef de catedra al noii infiintate CATEDRA DE INFORMATICA ECONOMICA incepand cu 1990, avand o legislatura si jumatate, adica incheind sefia de catedra in 1996. Pe mandatul sau, in catedra: | - au fost organizate concursuri de ocupare posturi didactice ca la carte, cu maxima exigenta, punand stavila neavenitilor - promovarile cadrelor didactice s-au derulat strict pe criterii de performanta, seful de catedra a fost el insusi sef de promotie in facultate, ceea ce i-a permis sa imprime un nivel ridicat de exigenta - s-a organizat in 1993 prima Conferinta Internationala de Informatica Economica, tiparind un volum si organizand o foarte interesanta expozitie de tehnica de calcul; s-a inregistrat un succes fenomenal - au plecat la burse in strainatate profesori din catedra strict pe problemele lor de la colective, pentru a veni de acolo cu experienta superioara - s-au dezvoltat planuri de invatamant moderne care au fost sursa de inspiratie pentru multe specializari din tara - s-a format un stil de lucru, in care a primat interesul catedrei si faptul ca profesorul avea experienta de conducere i-a permis coagularea unui puternic colectiv de specialisti ce avea sa propulseze pe multi ani catedra spre progrese notabile, in ceea ce priveste cercetarea, continutul disciplinelor si calitatea oamenilor. Faptul ca seful de catedra nu a pus interesele sale personale inaintea celor ale catedrei a facut ca transparenta sa fie maxima, iar climatul sa fie perfect. Profesorul Rosca a trebuit sa puna acel Gh. intre Ion si Rosca pentru a nu fi confundat cu Ioan Rosca de la contabilitate, tot profesor si el. Acseta din urma avea si porecla Gogosarul si lumea il stia sub aceasta porecla suparatoare dealtfel, pe care eu nu am folosit-o niciodata, cunoscandu-l pe acesta ca fiind un om special, un excelent profesionist. seful de catedra a propus spre promovare pe post de profesori pe altii, lasandu-se el mai la urma, ceea ce a facut ca prestigiul sau sa creasca foarte mult. Seeriozitatea cu care a redactat toate materialele l-au facut cunoscut in lumea managementului din ASE. Fundamentarea corecta a statelor de functiuni, argumentele sale perfecte i-au adus aprecieri din partea tuturor, inclusiv a dusmanilor sai. Numai asa se explica progresele fantastice obtinute de o catedra proaspat infiintata, care avea: - stat solid de functiuni - un cuvant greu in Consiliul Profesoral - o confernta internationala speciala - revista proprie - concursul cel mai bun programator cu premii substantiale - incurajarea initiativelor venite de la colegi - coordonare din biroul de la 2313 pe intervale foarte largi de timp. Ca manager, profesorul Ion Gh. Rosca si-a dat masura talentului, reusind sa faca in 2-3 ani, ce altii n-au reusit in zeci de ani. Toata lumea zicea ca este ca o closca iubitoare, care stie sa-si tina puisorii pe langa ea, reusind sa-i hraneasca pe toti, fara a face deosebire intre ei. Cu trecerea anilor, seful de actedra, tanarul Rosca, a reusit sa construiasca dar mai ales sa consolideze ceea ce a construit. Atmosfera din catedra era una de lucru, cu oameni: - seriosi prin ceea ce faceau - muncitori prin modul cum abordau problemele - uniti datorita scopului urmarit - corecti in a desfasura activitati in folosul scolii - solidari cu scoala care trebuia sa evolueze - modesti pentru a continua dezvoltarea caci orgoliile distrug - perseverenti in a deschide cai noi spre progres. Cutuma conform careia seful de catedra trebuie sa aiba un mandat complet si numai unul se indeplinea, asa ca profesorul Rosca a creat contextul favorabil pentru a lasa locul liber, asa incat la noile alegeri sa vina un alt sef de catedra, sa aduca un suflu nou, care sa asigure continuitatea. Continuitatea nefiind caracteristica forte a poporului roman care: - isi anuleaza istoria, negand fapte - elimina din carti perioade neconvenabile - distruge statui - impusca sefi de stat - schimba totul cu venirea unei alte echipe - ignora pe predecesori - vorbeste de rau trecutul - minimalizeaza maestri - pretuieste numai pe cei in sicrie - justifica orice elucubratie ca fiind geniala - fundamenteaza ceva dupa ce acel ceva a fost emanat. - stabilirea si utilizarea salii 2313 ca sediu al sefului de catedra si frecventarea zilnica a acestei locatii.
Ion SMEUREANU ca nou sef de catedra s-a aratat a fi un adevarat continuator al marilor traditii din catedra, asa cum o stiam de la Rosca. Cu staruinta, noul sef de catedra a adus acele elemente care trebuiau sa apara in noul context creat. | Cu calm si cu perseverenta s-a produs transferul de putere. Nu am cum sa dau detalii pentru ca eram in exil la Atena sau pe plajele din insulele Greciei, sub un soare absoluti albastru si unic, pe perioada determinata, impreuna cu Marian Dardala, suferind in sinele meu proprietate personala, drept care a si nins de Paste in acel an. Cand am revenit am gasit noua conducere a catedrei si chiar ASE instalata. La catedra s-a gasit formula cea mai buna. Tanarul ion Smeureanu, fost sef de promotie adevarat, a asigurat tot de pe o pozitie superioara mersurl lucrurilor. O catedra grea trebuia sa fie condusa tot de un om cu greutate. Adica, avand un nivel de notorietate si profesionalism recunoscut de toti colegii, de toti prietenii dar mai ales de toti dusmanii. Cu Ion Gh. Rosca director la departamentul de cercetare, catedra a pornit marsul victorios in zona proiectelor pe dolari de la Banca Mondiala, drum blocat de fostul prorector pe probleme de cercetare, ce provenea, din nefericire, tot din catedra noastra dar care nu-si vedea decat interesul lui de doi bani. Asa au aparut contractele de dotare suculente ce au permis dotari adevarate. A aparut si un TEMPUS de 350.000USD care a cimentat relatiile cu mari universitati din Europa. Mobilitatile adevarate au permis contacte cu Austria, Germania, Suedia, tari din ale caror universitati au venit profesori la Romanica de la care chiar am avut ce invata. S-a pus bazele project managementului ca meserie, ca masterat bine definit si drumul deschis a fost benefic pentru toti. Ion Smeureanu a introdus un stil de lucru bazat pe eficienta personala, pe exigenta mai responsabila, ceea ce a corespuns stadiului in care derularea de contracte a impus o noua repozitionare a directorilor de proiecte, directori care vehiculau zeci si chiar sute de mii de dolari americani. A fost o modalitate de a ne dovedi eficienta, in comparatie cu alti directori care se purtau urat cu colegii, facandu-i sa se intoarca din mobilitati sau directori care au determinat incheierea fara succes a proiectelor datorita unui mod defectuos de a nu chelui banii sau de a-i cheltui aiurea. Editiile Conferintei Internationale de Informatica Economica din 1997 si 1999 au mers snur, conferinta fiind si de aceste dati un model pentru tot ce misca in urbe, ca dimensiune, exigenta si nivel stiintific. Statele de functiuni, studiile aprofundate, promovarile si intrarea in catedra prin concurs au crescut calitativ, ceea ce a facut ca nivelul de exigenta al celor de la informatica sa fie renumit. Multi dintre colegi au sustinut teze de doctorat deosebite, au devenit conducatori de doctorat si in acest fel catedra pe mandatul profesorului Smeureanu a crescut calitativ dar si cantitativ. Laboratoarele catedrei au devenit exemple pentru toti, fara a apare ceea ce au aparut pe la altii, adica situatii in care cand au fost deschise calculatoarele, s-a vazut ca erau doar niste cutii goale, din care se furase tot ce se putea fura. sa ne imaginam ca singure acele computere nu se goleau de nebune... Au trecut cei 4 ani, cutuma de un singur mandat, profesorul Smeureanu si-a respectat-o lasand loc altuia, care prin vot, trebuia sa se ocupe de aceasta catedra. S-a continuat utilizarea salii 2313 ca sediu al sefului de catedra si frecventarea zilnica a acestei locatii.
Je | Au inceput sa apara tot felul de zvonuri. Tot felul de dorinti. Care mai de care. Unii visau la scaunul de sef de catedra pentru: - a face ordine - a satisface orgoliul nemasurat - a profita - a crea gasti - a ocupa ceea ce credeau ei ca merita natural - a fi ceva si mai mult decat atat - a avea putere - a fi important - a stopa evolutia, ca meserie de credinta - a se elibera din micime - a arde etape - a imparti favoruri - a distruge - a domni. De la un timp, venea, asa cate cineva, nebagat in seama de nimeni, sa-mi vorbeasca de faptul ca ma face el sef de catedra, ceea ce ma irita profund. la un moment dat cand s-au vazut niste tendinte absolut aiuritoare, cine trebuia, persoana de mare forta si de mare caracter, a venit, mi-a zis ca este momentul sa ma gandesc pentru sefia de catedra. cand s-a conturat bine aceasta idee, desigur am zis da si s-a pornit procesul. Au avut loc alegeri si cu mai putin doua voturi, am obtinut maximul posibil si am fost ales sef de catedra. In cuvantul meu: - am multumit pentru incredere - i-am asigurat pe colegi ca voi fi sef de catedra un mandat si atat - voi conduce catedra colegial, bazandu-ma pe tot ceea ce vine bun de la colegi. Cred ca lucrurile au stat cam asa, desi au aparut si situatii imposibile, create de o femeie imposibila, pentru care interesele sale trebuiau sa se confunde cu cele ale catedrei. Asa au aparut conflictele ireconciliabile, in care acea persoana, al carui nume imi este o mare scarba sa-l rostesc, a facut tot ce se face sa se ridice ea calcand peste cadavre. Au fost multe, bune si mai putin bune, din care enumar: - deciziile s-au luat numai in plenul conducerii catedrei, formata din sefii de colective - statul de functiuni au fost descentralizat, eu ca sef de catedra asiguram numai liniile strategice, detaliile revenind colectivelor - cine avea de facut ceva, isi stabilea termenul dar semna si se facea de ras daca nu-l respecta - intrarea in catedra nu s-a facut in niciun moment prin interventii, lasand un gust amar tuturor pilosilor cu proptele in staful ASE, la nivel de prorectori mai ales, daca tinem seama ca femeile care ingrijau de anumiti nepoti de prorectori aveau fete care terminasera tinichigeria si se visau lectores in informatica, pardon? - construirea salii de internet din Cibernetica cu sud-coreenii de la KADO si a salii 2013 - doua conferinte internationale in 2001 si 2003, cu tot tacamul - responsabilizarea fiecarei persoana in asa fel incat sa stie dreapta ce face stanga si invers - transferul de decenta astfel incat la doctorate sa se faca un pic de ordine si la admitere si la sustinerea de teze in catedra, avand un cod care ridica un pic nivelul de exigenta - infiintarea seminarului stiintific Nicolae racoveanu in memoria marelui profesor care a fost si decan si pentru care am nutrit si nutresc o vie recunostinta pentru tot ce am invatat de la el - ivitarea unor profesori de la Universitate pentru a tine conferinte, dar care au fost bruiati de un gunoi de femeie din catedra care in micimea sa gasea orice prilej de a face rau pentru a-i fi ei bine, desi fuses nora mai de departe a dictatorului, casatorita cu un Barbulescu prin anii 1970 - aparitia cartii de sisteme informatice in care au fost reuniti toti cei care lucrau la sisteme informatice, baze de date si ce mai era pe acolo, colectiv care mai tarziu s-a spart in trei din cauza de orgolii, desi sub aceeasi umbrela erau cu mult mai puternici - eliminarea din colectiv a uscaturilor care nu aveau nicio legatura cu invatamantul de calitate si care credeau ca sunt pe mosia paqrintilor lor, care in realitate fusesera saraci lipiti - definirea strategiei catedrei pentru a sti incotro ne indreptam - chemarea colectivelor spre a-si prezenta realizarile, prezentari care s-au oprit exact acolo unde nu trebuia; daca se continua, ce bine ar fi fost - constituirea grafului disciplinelor, incercare esuata din faptul ca nu a interesat niciodata soarta studentului, ci cresterea ponderii disciplinelor, functie de pozitia fiecarui cadru didactic, undeva in structura de management a ASE sau a facultatii - neacceptarea lustruitului usii sefului de catedra - neacceptarea dialogurilor care aveau ca obiect discreditarea unui coleg si ridicarea in slavi a propriei persoane pe considerentul ca dupa terminarea mandatului, acelasi personaj avea sa ma vanda cu prima ocazie pe mine celui ce devenea sef de catedra in mandatul urmator - continuarea utilizarii salii 2313 ca sediu al sefului de catedra si frecventarea zilnica a acestei locatii.
Bogdan GHILIC-MICU a reprezentat un sef de catedra tanar, cu forte proaspete, o cotitura in conducerea catedrei de Informatica Economica. | Cu venirea sa, a incetat acea cutuma conform careia seful de catedra are un singur mandat, colegii abordand altfel intreaga problematica in contextul unui invatamant superior economic volatil prin legislatie. Dezvoltarea sectiei de informatica in mod exploziv a generat o alta abordare si o schimbare de management ceea ce a definit un context de superioritate in planulcresterii complexitatii prin: - alegerea sectiei de urmat din facultate in alt moment si cu alt sistem de optiuni, favorabile studentilor - aparitia mai multor mastere complementare - desele modificari generate de legea invatamantului care - crearea Departamentului de Informatica si Cibernetica Economica, avand consecinte dramatice - reducerile de salarii - aparitia de noi sarcini prin sistem de voluntariat - implicarea de tineri decorativi datorita dimensiunii volatile a acestora. Cert este ca profesorul Bogdan Ghilic-Micu nu are o viata usoara si viata sa ca sef de departament devine din zi in zi mai grea pentru ca noile probleme sunt extrem de complicate si au efecte dintre cele mai dure, caci nu este deloc usor sa decizi asupra lucrurilor neplacute, mai ales cand esti constituit sa fi un caracter delicat si nobil, iar viata este cum este, criza economica inraindu-i pe toti, prin lipsurile pe care le genereaza. Cutuma in catedra a fost ca seful de catedra sa stea sef NUMAI UN SINGUR mandat. Bogdan GHILIC-MICU a vrut si pe al treilea, ceea ce se citea in ochii foarte multor colegi ca este prea mult si intr-o toamna tarzie a lui 2011 s-a pus punct, destul de brutal, in primul tur, la un singur vot, iar la turul al doilea al alegerilor s-a vorbit deja de Bogdan GHILIC-MICU, fostul sef de catedra.
Foarte tanarul Catalin BOJA a fost ales sef de catedra, spre disperarea foarte multor colegi, el reprezentand noul val de tineri, de care incepusera sa se teama lumea cu cativa ani mai inainte pentru ca au dovedit ca sunt: | - temeinici - muncitori - eficienti - cu idei - cu caracter Asa s-a facut ca inainte cu cateva saptamani inainte de alegeri, au venit la mine cei patru Crai de la rasarit sa ma anunte ca au hotarat sa-l propuna pe Catalin sa candideze la functia de sef de departament. Mi-au aratat programul lor. L-am citi. Era o constructie clara, pe puncte, ambitioasa dar realizabila 100%. I-am sfatuit sa mearga la Rector si la Seul de Departament si la Decan, ca asa este urban, ca sa nu zic civilizat. Micutii au facut asa dar au starnit furtuni, tunete si fulgere precum si scrisori de-a dreptul indecente prin continut, toate aratand ca romanul este facut sa: - moara sef - nu modifice nimic - creada ca numai el stie sa conduca - nu conceapa ca si altii mai gandesc - nu accepte o alternativa la solutia lui - scoata pe gura ocari
Acum acest capitol are caracter de cronica si in viitor vor apare noi elemente despre cum merge departamentul in mandatul profesorului Ghilic. | |