|
Dacă în alte domenii literatura specifică s-a dezvoltat ținând seama de particularitățile respectivelor domenii, literatura de informatică românească s-a dezvoltat pe măsură ce în țara noastră au intrat în funcțiune calculatoare electronice, fie din producție proprie, fie din import. Eu știu că pe vremea când eram student în anul al V-lea de facultate, și aici mă refer la anul universitar 1969 - 1970, am rulat programe pe calculatorul IBM 360 de la Centrul de Calcul al ASE, iar în primul an de stagiatură am lucrat într-un colectiv de analiști, programatori și cercetători, dintre care unii erau proaspăt întorși din Franța, unde participaseră la stagii de pregătire pentru a dezvolta software pe calculatorul FELIX C-256 de producție românească, realizat după modelul calculatorului franțuzesc IRIS-50 produs de Compagnie Internationale pour l'Informatique. în anul 1971 deja exista documentația IBM cu ghiduri de programare în limbajele FORTRAN, COBOL, ASSEMBLER, PL/I, dar și SSP - Scientific Subroutine Package, cu programe FORTRAN de înaltă clasă, destinate rezolvării de probleme matematice și de statistică. Restricțiile severe legate de intrarea cărților de literatură din domeniul informaticii au făcut ca literatura românească din acest domeniu să aibă un defazaj, care însă a fost recuperat rapid, mai ales că specialiști români au participat la stagii de pregătire în străinătate, pe de o parte, și pe de altă parte, căci s-a creat acces la calculatoare de ultimă generație pentru rularea programelor ale căror texte, tipărite la imprimanta calculatorului, au fost introduse în cărți, asigurând în acest fel garanția că programul prezentat în carte este funcțional, deoarece culegerea din tipografie a textelor era generatoare de erori. |